PRAZ, (reg.) praji, s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum). ◊ Expr. (Fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio și-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva. ♦ Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj s. m.] – Din bg. praz.

PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească. ♦ Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. 2. Tranz. A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. ♦ Refl. (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. – Din bg. prasja se, sb. prasiti se.

PRĂȘI, prășesc, vb. IV. Tranz. A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură, pentru a distruge buruienile, a afâna pământul etc. – Din bg. praša, sb. prašiti.

praj¹ sm vz praz

praș² s [At: LEXIC REG., 46 / Pl: nct / E: cf praf] (Reg) Cantitate foarte mică dintr-o materie solidă Si: fărâmă, fir, pic, strop.

praș¹ sm vz praz

praz sm [At: DOSOFTEI, ap. HEM 1071 / V: (înv) praș, (reg) praj sn / Pl: ~aji / E: bg праз] 1 Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă cu frunzele lungi, lanceolate și cu bulb cărnos Si: (reg) ai, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii, hașmă, horceag, poroaică, poroi, pur (Albium porrum). 2 (Fam; îe) (Adio și-)un ~ verde Nu-mi pasă că pleci! 3 (Fam; îe) A mânca ~ A spune minciuni. 4 Mâncare pregătită din tulpină de praz (1). 5 (Bot; reg; șîs ~ul iepurelui) Aiul șarpelui (Allium scorodoprasum). corectat(ă)

prăsi [At: PSALT. 36 / V: (înv) presi / Pzi: ~sesc / E: bg праси се] 1 vr (D. animale) A face pui Si: a concepe. 2 vr (Pex) A se perpetua prin generare Si: a se înmulți, a se reproduce, (îrg) a se plodi. 3 vr (Fig) A crește ca număr Si: a se înmulți, a spori. 4 vri (Îrg; d. femei) A naște. 5 vr (Îrg) A se naște. 6 vt A concepe. 7 vt (Fig; rar) A se pripăși. 8 vt (C. i. animale) A crește pentru a înmulți, pentru a obține un folos etc. Si: (îvr) a presili (1). 9 vt (Fig; reg; c. i. bunuri materiale, averi, bani etc.) A strânge. 10 vt (C. i. plante) A cultiva pentru a înmulți, pentru a obține roade etc. Si: (îvr) a prăsili (2). 11-12 vtr A (se) răspândi prin cultură Si: a planta, a semăna, (îvr) a prăsili (3). 13 vr (D. plante) A se răspândi, spontan sau prin cultivare, pe un anumit teritoriu Si: a se extinde, a se înmulți.

prăși¹ vt [At: (a. 1805) URICARIUL II, 135 / V: (reg) ~șui / Pzi: ~șesc / E: bg праша] 1 A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură, pentru a distruge buruienile, a afâna solul etc. Si: (reg) a plugări, a săpa. 2 (C. i. plante agricole) A curăța de buruieni Si: (reg) a plugări, a săpa. 3 (Reg; c. i. suprafețe de pământ) A curăța de orice fel de plante, îndeosebi de buruieni.

prășui v vz prăși¹

presi² v vz prăsi

PRAZ, praji, s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum). ◊ Expr. (Fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio și-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva. ♦ Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj s. m.] – Din bg. praz.

PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulți. ♦ Tranz. A crește animale, a face să se înmulțească. ♦ Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-și spori banii adunați. 2. Tranz. A semăna, a îngriji și a răspândi cultura unei plante; a îngriji plantele ca să crească și să se înmulțească. ♦ Refl. (Despre plante) A se înmulți, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. – Din bg. prasja se, scr. prasiti se.

PRĂȘI, prășesc, vb. IV. Tranz. A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură, pentru a distruge buruienile, a afâna pământul etc. – Din bg. praša, scr. prašiti.

PRAZ, praji, s. m. Plantă erbacee din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică înaltă, cu frunze lungi și late; e cultivată ca plantă comestibilă (Allium porrum). De altă parte, cîteva înguste brazde de fasole, de praz și de legumă. ODOBESCU, S.I 148. Frunzuliță foi de praz, Numai Golea mi-a rămas! PĂSCULESCU, L. P. 270. Prăjii se cumpără din tîrg ori de la bulgării. ȘEZ. VIII 36. ◊ Expr. (Familiar) A mînca praz = a spune neadevăruri. Adio și-un praz verde, se spune pentru a da cuiva să înțeleagă că prezența lui nu mai este dorită.

PRĂSI, prăsesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A face pui, a se înmulți, a se reproduce. Ce ara și semăna, prea puține aduna; iar păsările de i se prăseau, prea puține îi rămîneau. VISSARION, B. 94. Acum are-o turmă mare-mare, care de-atunci s-a prăsit numai din mioara aceea. RETEGANUL, P. I 37. Pă caii ce se prăsea din aceste iepe încăleca numai împăratul. GORJAN, H. II 9. ◊ (Rar, despre oameni) Trăiesc și se prăsesc din neam în neam, cei mai frumoși bărbați din tot plaiul împrejmuitor. ODOBESCU, S. III 172. 2. Tranz. A crește animale, a le înmulți. Prăsiseră în fiecare an și porc și găini, care erau acum atît de multe și risipite prin grajd și șoproane, că nu le mai știau numărul. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Hrănește și prăsește [iepuri de casă] în curtea mănăstirii. ODOBESCU, S. III 212. Stîne Mari își cumpăra, Turme Grase Că-și prăsea. ANT. LIT. POP. I 458. ◊ (Rar, cu privire la oameni) Oricum, n-ar fi fost mai bine să prăsească copii decît găini? Și cum i-ar fi iubit, mititeii de ei! MACEDONSKI, O. III 58. ♦ Fig. A aduna, a economisi. (Cu complementul «bani») Nu ți-ai prăsit un ban să-ți poți cîrpi o nevoie la o vreme grea, ori să te chemi și tu că ai doi juncani în bătătură, din munca ta. VLAHUȚĂ, N. 129. 3. Tranz. A semăna, a planta, a răspîndi o cultură; a îngriji ca să crească plantele. Pînă dimineață... să prăsești vie, iar pe dimineață să-mi aduci struguri copți din ea. RETEGANUL, P. V 49. Pre vremea aceea Bacus, zeul vinului și al bețivilor, umbla de cutreiera lumea, învățînd și pre bun și pre rău cum să prăsească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103. Locuitorii... din toate celelalte sate au fost prăsit cultura cînepei și a inului. I. IONESCU, D. 201. ♦ Refl. pas. A căpăta răspîndire, a începe să fie cultivat. Fata le dete la toți sămînță, să-și semene și ei pe acasă buruiana dracului, adecă tutun. Așa s-a prăsit tutunul în lume. RETEGANUL, P. II 69.

PRĂȘI, prășesc, vb. IV. Tranz. 1. A săpa la suprafață locurile cultivate (cu porumb, cartofi, viță de vie, legume etc.) pentru a distruge buruienile și a afîna pămîntul. Felul lor de a lucra pămîntul, de a prăși cu plugul popușoaiele, de a secera grîul, de a-l lega în snopi, toate obiceiurile și tradițiile răsturnate – îi puseseră pe gînduri. ANGHEL-IOSIF, C. L. 56. ◊ Absol. Am prășit și am secerat, Am cosit și-am adunat. MARIAN, S. 38. 2. (Regional) A curăța aria de buruieni înainte de a aduce snopii pentru treierat. (Refl. pas.) În ajunul căratului, acest loc se prășește, adecă se curăță de buruienile care crescuseră pe el și de gunoiul care din întîmplare se poate găsi. PAMFILE, A. R. 144.

PRAZ praji m. Plantă legumicolă bienală cu frunze lanceolate și tulpină înaltă, groasă, care are proprietăți nutritive asemănătoare cu ale cepei. /<bulg. praz

A PRĂSI ~esc tranz. 1) A face să se prăsească; a plodi. 2) fig. fam. (bani) A face să sporească la număr. /<bulg. prasja se, sb. prasiti se

A SE PRĂSI pers. 3 se ~ește intranz. (despre ființe sau plante) A crește numeric în mod excesiv (prin înmulțire); a se înmulți exagerat. /<bulg. prasja se, sb. prasiti se

A PRĂȘI ~esc tranz. (terenuri cultivate cu plante agricole) A supune unei operații de afânare și de înlăturare a buruienilor (cu sapa sau su prășitorul). /<bulg. praša, sb. prašiti

praz n. plantă leguminoasă cu bulbii prelungiți (Alium porrum). [Slav. PRAZŬ].

prăsì v. 1. a face pui; 2. a se reproduce. [Serb. PRASITI, a făta purcei: românește cu sensul generalizat].

prășì v. a săpa țarina de mai multe ori curățind-o de buruieni. [Slav. PRAȘITI, a face praf (desțelinind un câmp)].

praj, V. praz.

praz (vest) și praj (est) m., pl. jĭ (vsl. bg. prazŭ, prasŭ, sîrb. pras, praziluk, turc. prasa, d. ngr. și vgr. práson, praz, lat. porrum din *porsum, praz, de unde vine it. persa, măghiran. V. pur 1). O legumă din familia cepeĭ, dar cu bulbu redus, cu cotoru gros, maĭ înaltă de cît ceapa și cu frunzele ca ale usturoĭuluĭ (álium pórrum).

prăsésc v. tr. (sîrb. prasiti, a făta purceĭ, d. prase, purcel). Nasc, produc (Rar). Fig. Fam. A prăsi parale, a aduna parale. V. refl. Mă înmulțesc, cresc în mare număr: la munte s’aŭ prăsit o mulțime de urșĭ, de brazĭ, de șerpĭ. – Și împrăsilesc (Munt. vest).

prășésc v. tr. (vsl. [sîrb. ceh.] prašiti, a preface în praf, în colb, d. prahŭ, praf; bg. praši, a face colb. V. praf). Sap ogoru și-l curăț de buruĭene după ce semănătura a crescut puțin: a prăși popușoĭu.

1) púr și (Vs.) por m. (lat. porrum și porrus, praz. V. praz). Usturoĭ sălbatic (allium scorodoprasum), cu varietățile rotundum, ochroléucum și ascalónicum). – Și hagimă (nord) și hașmă (Trans.). Praz (Trans.) V. aĭ 1.

praz s. m., pl. (reg.) praji

prăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, 3 sg. prăsește, imperf. 1 prăseam; conj. prez. 1 sg. să prăsesc, 3 să prăsească

prăși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prășesc, 3 sg. prășește, imperf. 1 prășeam; conj. prez. 1 sg. să prășesc, 3 să prășească

praz s. m., (reg.) pl. praji

prăsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, imperf. 3 sg. prăsea; conj. prez. 3 să prăsească

prăși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prășesc, imperf. 3 sg. prășea; conj. prez. 3 să prășească

praz s. m., pl. praji

prăsi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăsesc, imperf. 3 sg. prăsea; conj. prez. 3 sg. și pl. prăsească

prăși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prășesc, imperf. 3 sg. prășea, conj. prez. 3 sg. și pl. prășească

praz, pl. praji

prăși (conj. prășească)

praz sg.

praz (praji), s. m. – Horceag (Allium porrum). – Mr. praș, megl. praz. Sl. prazŭ (Cihac, II, 285; Tiktin; Capidan 231), cf. bg. pras, sb. prȁs, praz, din mgr. πράσον (Vasmer, Gr., 122); sau mai probabil direct din mgr. (prin schimbarea lui s final › z, cf. ovăz). Der. de la un lat. *prasum (Cihac, I, 194) pare mai puțin probabilă. – Der. prăzuliu, adj. (verde), ar putea fi o interpretare populară a lui prăsiniu, adj. (verde), pe care l-am auzit uneori în Munt., din ngr. πράσινος.

prăsi (prăsesc, prăsit), vb. – A reproduce, a înmulți, a naște. Sb., slov. prasiti, bg. prasjă se „a se înmulți porcii” (Tiktin). Legătura cu rodi (Cihac, II, 317) nu este probabilă. – Der. prăsilă, s. f. (reproducție, generație; descendent, progenitură); prăsilos, adj. (prolific); prăstură, s. f. (înv., iapă), în loc de prăsitură; împrăsili, vb. (a reproduce); prăseală, s. f. (înv., reproducere).

prăși (prășesc, prășit), vb. – A săpa, a curăța de buruieni. – Megl. prăsǫs, prășiri. Sl. prašiti „a se face praf” (Cihac, II, 285), cf. sb., cr., slov., ceh. prašiti și praf. – Der. prașilă (var. prășilă, prașe), s. f. (săpare, curățare de buruieni), dintr-un sl. *prašilo (după părerea improbabilă a lui Byhan 328, într-un sl. prąštilo); prășit, s. n. (prașilă); prășitor, s. m. (cel care prășește); prășitoare, s. f. (mașină de prășit). După Miklosich, Wander., 18, rut. prašuwaty provine din rom.

PRAZ (< bg.) s. m. Plantă legumicolă bienală din familia liliaceelor, cu tulpină cilindrică, înaltă de 30-40 cm, cu frunze lungi-lanceolate și bulb cărnos (Allium porrum). Originar din zonele vecine M. Mediterane, este cunoscut din Antichitate. Se cultivă pe suprafețe mari în V, S și SE Europei, fiind rezistent la temperaturi joase. Este folosit în alimentație datorită calităților sale nutritive (bogat în proteine, săruri minerale, vitamine, grăsimi etc.). Ușor digerabil, este recomandat ca tonic al sistemului nervos, laxativ, emolient, mineralizant, diuretic, expectorant etc.

PRAZ, Mario (1896-1982), critic literar și scriitor italian. Prof. univ. la Roma, Liverpool și Manchester. Lucrări privind istoria literaturii engleze („Istoria literaturii engleze”, „Poeți englezi din sec. XVII”, „Criza eroului în romanul victorian”); studii de istorie literară comparată („Carnea, moartea și diavolul în literatura romantică”).

a beli prazul expr. (vulg.) v. a o beli.

adio, Margareto! / și n-am cuvinte! / și-un praz verde! expr. folosită pentru a exprima indiferența totală față de cineva

prăsi, prăsesc v. t. a strânge bani, a economisi bani; a-și spori banii adunați

PRAZ s. (BOT.; Allium porrum) (reg.) ai, hașmă, horceag, poroaică, poroi, pur, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii.

PRĂSI vb. v. acumula, aduna, agonisi, concepe, economisi, face, înmulți, naște, procrea, strânge.

PRĂSI vb. v. reproduce.

PRĂȘI vb. (AGRIC.) a săpa, (Olt.) a târși. (~ la porumb.)

PRAZ s. (BOT.; Allium porrum) (reg.) ai, hașmă, horceag, poroaică, poroi, pur, ceapă-albă, ceapă-blîndă, coada-vacii.

prăsi vb. v. ACUMULA. ADUNA. AGONISI. CONCEPE. ECONOMISI. FACE. ÎNMULȚI. NAȘTE. PROCREA. STRÎNGE.

PRĂSI vb. a se înmulți, a procrea, a se reproduce, (înv. și reg.) a se plodi, (reg.) a se puiți, (Mold.) a se puiezi, (înv.) a se propaga. (Cum se ~ aceste animale?)

PRĂȘI vb. (AGRIC.) a săpa, (Olt.) a tîrși. (~ la porumb.)

praș, prași, s.m. (reg.) strop, fir, fărâmă, pic.