22 de definiții pentru aduna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADUNÁ, adún, vb. I. 1. Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate părțile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegând de ici și de colo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere într-unul singur. 6. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc, formând un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc. ♦ A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. – Lat. adunare.

aduna [At: COD. VOR. 8/5 / Pzi: adun, (înv) ~nez, (îvr) aduiu] 1 vt A strânge la un loc ceea ce se află împrăștiat. 2 vt (îvr; îe) A ~ pâinea A așeza aluatul (sau mălaiul) în tăvi pentru coacere. 3 vt A strânge (alegând de ici și colo). 4-5 vtr A (se) concentra. 6-7 vr (Fig; îe) A-și ~ gândurile (~ puterile) A se concentra. 8 A depozita. 9 vt A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale Cf a agonisi. 10 vt A colecționa. 11 vt (Rar) A colecta impozitele. 12-13 vtr (D. ființe) A (se) strânge la un loc, formând un grup. 14-15 vtr (D. ființe) A (se) întruni. 16 vt (înv; d. persoane) A veni în contact. 17 vr (înv; d. persoane) A se împreuna. 18 (Mat) A totaliza mai multe numere într-unul singur Cf a adiționa. 19 (D. o sumă) A ajunge. 20 (Înv) A consta. 21 (Pop; d. persoane; îe) Parcă a tunat și i-a ~t A pune la un loc persoane foarte deosebite una de alta. etimologie lipsă în original

ADUNÁ, adún, vb. I. 1. Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate părțile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegând de ici și de acolo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere într-unul singur. 6. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc, formând un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc. ♦ A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. – Lat. adunare.

ADUNÁ, adún, vb. I. I. Tranz. 1. A strînge la un loc (ceea ce se află răspîndit, împrăștiat, risipit). Cîrciumarul... aduna posomorît paharele. PAS, L. I 11. ♦ A ridica de pe jos. În calea ei începu a curge... mărgăritare, de umplu locul; iar mesenii... se plecară și le adunară. ISPIRESCU, L. 40. 2. A aduce din toate părțile, a strînge, a concentra. Mînecuță adună spre el straiele și încălțările. SADOVEANU, P. M. 157. Noi ne vom sili să adunăm [documente] cîte vom putea. BĂLCESCU, O. I 66. ◊ Fig. Vasilică își adună toate puterile, smuci o dată pe zmeu și, trîntindu-l la pămînt îi înfipse sabia în gît. POPESCU, B. II 118. De cînd am văzut vivandiera regimentului, nu-mi mai pot aduna gîndurile pe acasă. ALECSANDRI, T. 911. ◊ (Complementul indică o valoare bănească) Vine la noi... trimisul visteriei ca să adune dările. PAS, L. 1 13. ♦ Fig. A se îngrămădi. Pe frunte avea o zgîrietură... Sîngele i se adunase în sprînceană. DUMITRIU, B. F. 53. Se adună norii peste coamele pădurilor. Plouă. CĂLUGĂRU, O. P. 329. ◊ Fig. În Toma se aduna amărăciunea pic cu pic, cum se adună apa într-un ciubăr pus la streașină. V. ROM. februarie 1952, 133. În asemenea clipe, cînd își încrețea fruntea.., se aduna în el mînia. SADOVEANU, N. F. 10. 3. A ghemui ceva, concentrîndu-l într-un spațiu mai mic sau micșorîndu-i volumul; a grămădi. [Arald] la pieptu-i manta neagră în falduri și-o adună. EMINESCU, O. I 92. ◊ Refl. Paler se aduna covrig pe scaun, cu genunchii sub bărbie și nu sufla un cuvînt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 30. Floare de cicoare Cu ochi după soare: Cînd voi răsări, Ea s-o-nveseli; Cînd voi asfinți, Ea s-o ofili; Cînd voi scăpata, Ea s-o aduna. La HEM. ◊ (Complementul indică întregul rezultat din îngrămădire) Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun’ Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97. 4. A culege alegînd de ici și de colo. În zori... merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. Priviră fluturii cum săltau și săreau din floare în floare, cum albinele culegeau ceara și adunau mierea, și se desfătau foarte mult. ISPIRESCU, L. 381. ◊ A strînge recolta. (Metaforic) Seceră unde n-a semănat și adună unde n-a secerat. 5. (Cu privire la bunuri materiale) A agonisi, a pune deoparte. Se prăpădește... frumusețea de curte cu tot ce-a adunat ea acolo. DUMITRIU, B. F. 116. Vestea se împrăștiase că domnul se împăcase cu boierii, și boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăși posturi, ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. NEGRUZZI, S. I 150. II. Tranz. (Aritm.) A efectua operația adunării; a totaliza. Adunînd 17 cu 18, obținem 35.Fig. Bătrînu-și pleacă geana și iar rămîne orb... El numără în gîndu-i și anii îi adună. EMINESCU, O. I 98. III. 1. Refl. (Subiectul reprezintă un număr oarecare de ființe) A se apropia unii de alții. Se prind de mîini și se desprind, Se-adună cerc și iar se-ntind Și bat pămîntul tropotind. COȘBUC, P. I 57. ◊ A se strînge din diverse locuri, formînd un singur grup. S-adună toți vulturii stol. BENIUC, V. 113. Penelopa grăbi pasul, ocolind locul unde se vedea lumea adunată. BART, E. 250. Atunci bucuria albinelor; se lasă jos cu toatele și se adună cioatcă în pălărie. CREANGĂ, P. 238. [Graurii] se adună de petrec în stoluri. ODOBESCU, S. III 31. Hai dar, copii, adunați-vă împrejurul meu. ALECSANDRI, T. 1 429. Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. ◊ Tranz. Voi n-ați mai adunat oamenii, să le dați curaj, să le lămuriți lucrurile, să le luminați mințile. DUMITRIU, N. 195. O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni. IOSIF, PATR. 8. Făcu clacă, adunînd pe toți copiii și fetele din sat. ISPIRESCU, L. 67. ◊ Expr. Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strînși la un loc. 2. Refl. reciproc. A se întîlni deseori cu cineva, a fi mereu împreună; a veni în contact. Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun ce fel de om ești.

ADUNÁ, adún, vb. I. I. 1. Tranz. A strînge la un loc ceea ce se află răspîndit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduce din toate părțile; a strînge, a concentra. 3. Tranz. și refl. A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. În ochii mei lacrimi s-adună (COȘBUC). 4. Tranz. A culege (alegînd de ici și de colo). Merg s-adune Mure fetele (COȘBUC). 5. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. II. Tranz. A totaliza mai multe numere într-unul singur. III. Tranz. și refl. A (se) apropia unii de alții; a (se) strînge formînd un singur grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strînși la un loc. ♦ Refl. A se întîlni, a veni deseori în contact cu alții. – Lat. adunare.

A ADUNÁ adún tranz. 1) A face să se adune. 2) A aduce din mai multe părți punând laolaltă; a strânge. ~ lemne. ~ mere. 3) (bani, avere) A dobândi prin muncă asiduă (punând deoparte); a agonisi; a strânge. 4) mat. (numere) A supune operației de adunare. /<lat. adunare

A SE ADUNÁ se adúna intranz. (despre ființe) A veni din toate părțile, întâlnindu-se în același loc; a se strânge. /<lat. adunare

adunà v. 1. a reduce o mulțime la unul; 2. a face adunarea. [Lat. ADUNARE].

adún, a v. tr. (lat. adúno, -áre d. ad, la, și unus, unu; it. adunare). Reduc o mulțime la unu, fac adunarea: am adunat toate cifrele Strîng: a aduna banĭ albĭ pentru zile negre (Prov). Culeg: albinele adună mĭerea din florĭ V. refl. Mă reunesc: a tunat și s’aŭ adunat (Expresiune de dispreț p. societățĭ rele).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aduna (a ~) vb., ind. prez. 3 adu

aduná vb., ind. prez. 1 sg. adún, 3 sg. și pl. adúnă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ADUNÁ vb. 1. v. acumula. 2. v. tezauriza. 3. v. economisi. 4. (MAT.) a totaliza, (rar) a adiționa, a însuma, a suma, (înv.) a sumarisi. (A ~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) întruni, a (se) reuni, a (se) strânge, (reg.) a (se) întroloca, a (se) soborî, (Olt. și Munt.) a (se) închelba, a (se) închelbăra. (S-au ~ cu toții.) 6. v. convoca. 7. v. recolta. 8. v. colecta, a strânge. 9. a (se) înmănunchea, a (se) reuni, a (se) strânge. (Și-a ~ versurile în volum.) 10. a colecționa, a culege, a strânge. (~ folclor pe teren.)

ADUNA vb. 1. a (se) acumula, a (se) concentra, a (se) înmagazina, a (se) strînge. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. a acumula, a strînge, a tezauriza. (~ monedă, valută.) 3. a acumula, a agonisi, a economisi, a face, a strînge, (pop.) a chivernisi, (reg.) a priștipi, a răgădui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. și Munt.) a scofeli, (Ban.) a stăci, (Transilv. și Maram.) a șporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prăsi. (A ~ o adevărată avere.) 4. (MAT.) a totaliza, (rar) a adiționa, a însuma, a suma, (înv.) a sumarisi. (~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) întruni, a (se) reuni, a (se) strînge, (reg.) a (se) întroloca, a (se) soborî, (Olt. și Munt.) a (se) închelba, a (se) închelbăra. (S-au ~ cu toții.) 6. a convoca, a întruni, a reuni, a strînge. (I-a ~ pe toți.) 7. a culege, a recolta, a strînge, (Transilv.) a sureti. (~ recolta.) 8. a colecta, a strînge. (~ laptele din sat.) 9. a (se) înmănunchea, a (se) reuni, a (se) strînge. (Și-a ~ versurile în volum.) 10. a colecționa, a culege, a strînge. (~ folclor pe teren.)

A aduna ≠ a împrăștia, a irosi, a risipi, a scădea

A se aduna ≠ a (se) împrăștia

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aduná (adún, adunát), vb. 1. a strînge, a culege. 2. A acumula, a îngrămădi. 3. A adăuga, a însuma. 4. (refl.) A se strînge. – Mr. adun, megl. dun, istr. aduru. < Lat. adūnāre (Pușcariu 31; REW 209; DAR); cf. it. adunare, cat., sp., port. aunar, v. fr. auner.Der. adunare, s. f. (întrunire; strîngere, culegere; adăugare, însumare); adunat, s. n. (recoltă, cules); adunător, adj. (unealtă de strîns); adunător, s. n. (numărătoare); adunătură, s. f. (grămadă; lucruri de nimic), care ar putea fi reprezentantul direct al unei formații lat., cf. abruz. adunatura.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PARES CUM PARIBUS FACILLIME CONGREGANTUR (lat.) cei ce se aseamănă se adună extrem de ușor – Cicero, „De senectute”, 3, 1. Cuvinte devenite, prin traducere în toate limbile, expresie proverbială cu sens peiorativ. În românește: spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se aduna ca la urs expr. a se aduna în număr foarte mare

a strânge / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materială precară mijloace de trai decent.

a tunat și i-a adunat expr. (iron.) bine se mai potrivesc; cine seamănă se adună.

a-și aduna mințile expr. 1. a se calma 2. a-și pune în ordine gândurile 3. a-și veni în fire

Intrare: aduna
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aduna
  • adunare
  • adunat
  • adunatu‑
  • adunând
  • adunându‑
singular plural
  • adu
  • adunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adun
(să)
  • adun
  • adunam
  • adunai
  • adunasem
a II-a (tu)
  • aduni
(să)
  • aduni
  • adunai
  • adunași
  • adunaseși
a III-a (el, ea)
  • adu
(să)
  • adune
  • aduna
  • adună
  • adunase
plural I (noi)
  • adunăm
(să)
  • adunăm
  • adunam
  • adunarăm
  • adunaserăm
  • adunasem
a II-a (voi)
  • adunați
(să)
  • adunați
  • adunați
  • adunarăți
  • adunaserăți
  • adunaseți
a III-a (ei, ele)
  • adu
(să)
  • adune
  • adunau
  • aduna
  • adunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aduna, adunverb

  • 1. tranzitiv A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăștiat, risipit; a ridica de pe jos. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cîrciumarul... aduna posomorît paharele. PAS, L. I 11. DLRLC
    • format_quote În calea ei începu a curge... mărgăritare, de umplu locul; iar mesenii... se plecară și le adunară. ISPIRESCU, L. 40. DLRLC
  • 2. tranzitiv A aduna din toate părțile. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mînecuță adună spre el straiele și încălțările. SADOVEANU, P. M. 157. DLRLC
    • format_quote Noi ne vom sili să adunăm [documente] cîte vom putea. BĂLCESCU, O. I 66. DLRLC
    • format_quote figurat Vasilică își adună toate puterile, smuci o dată pe zmeu și, trîntindu-l la pămînt îi înfipse sabia în gît. POPESCU, B. II 118. DLRLC
    • format_quote figurat De cînd am văzut vivandiera regimentului, nu-mi mai pot aduna gîndurile pe acasă. ALECSANDRI, T. 911. DLRLC
    • format_quote Vine la noi... trimisul visteriei ca să adune dările. PAS, L. 1 13. DLRLC
    • 2.1. reflexiv A se îngrămădi. DLRLC
      sinonime: îngrămădi
      • format_quote Pe frunte avea o zgîrietură... Sîngele i se adunase în sprînceană. DUMITRIU, B. F. 53. DLRLC
      • format_quote Se adună norii peste coamele pădurilor. Plouă. CĂLUGĂRU, O. P. 329. DLRLC
      • format_quote figurat În Toma se aduna amărăciunea pic cu pic, cum se adună apa într-un ciubăr pus la streașină. V. ROM. februarie 1952, 133. DLRLC
      • format_quote figurat În asemenea clipe, cînd își încrețea fruntea.., se aduna în el mînia. SADOVEANU, N. F. 10. DLRLC
    • 2.2. A ghemui ceva, concentrându-l într-un spațiu mai mic sau micșorându-i volumul. DLRLC
      sinonime: grămădi
      • format_quote [Arald] la pieptu-i manta neagră în falduri și-o adună. EMINESCU, O. I 92. DLRLC
      • format_quote reflexiv Paler se aduna covrig pe scaun, cu genunchii sub bărbie și nu sufla un cuvînt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 30. DLRLC
      • format_quote reflexiv Floare de cicoare Cu ochi după soare: Cînd voi răsări, Ea s-o-nveseli; Cînd voi asfinți, Ea s-o ofili; Cînd voi scăpata, Ea s-o aduna. La HEM. DLRLC
      • format_quote Miroase-adormitoare văzduhul îl îngreun’ Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97. DLRLC
    • 2.3. Depozita. MDA2
      sinonime: depozita
    • 2.4. rar A colecta impozitele. MDA2
    • chat_bubble învechit rar A aduna pâinea = a așeza aluatul (sau mălaiul) în tăvi pentru coacere. MDA2
    • chat_bubble figurat A-și aduna gândurile (sau puterile) = a se concentra. MDA2
      sinonime: concentra
  • 3. tranzitiv A culege (alegând de ici și de colo). MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: culege
    • format_quote În zori... merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. DLRLC
    • format_quote Priviră fluturii cum săltau și săreau din floare în floare, cum albinele culegeau ceara și adunau mierea, și se desfătau foarte mult. ISPIRESCU, L. 381. DLRLC
    • 3.1. A strânge recolta. DLRLC
      • format_quote metaforic Seceră unde n-a semănat și adună unde n-a secerat. DLRLC
  • 4. tranzitiv A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agonisi
    • format_quote Se prăpădește... frumusețea de curte cu tot ce-a adunat ea acolo. DUMITRIU, B. F. 116. DLRLC
    • format_quote Vestea se împrăștiase că domnul se împăcase cu boierii, și boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăși posturi, ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. NEGRUZZI, S. I 150. DLRLC
  • 5. tranzitiv matematică A totaliza mai multe numere într-unul singur. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: totaliza
    • format_quote Adunând 17 cu 18, obținem 35. DLRLC
    • format_quote figurat Bătrînu-și pleacă geana și iar rămîne orb... El numără în gîndu-i și anii îi adună. EMINESCU, O. I 98. DLRLC
  • 6. tranzitiv reflexiv A (se) strânge la un loc, formând un grup. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: strânge
    • format_quote Se prind de mîini și se desprind, Se-adună cerc și iar se-ntind Și bat pămîntul tropotind. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
    • format_quote S-adună toți vulturii stol. BENIUC, V. 113. DLRLC
    • format_quote Penelopa grăbi pasul, ocolind locul unde se vedea lumea adunată. BART, E. 250. DLRLC
    • format_quote Atunci bucuria albinelor; se lasă jos cu toatele și se adună cioatcă în pălărie. CREANGĂ, P. 238. DLRLC
    • format_quote [Graurii] se adună de petrec în stoluri. ODOBESCU, S. III 31. DLRLC
    • format_quote Hai dar, copii, adunați-vă împrejurul meu. ALECSANDRI, T. 1 429. DLRLC
    • format_quote Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. DLRLC
    • format_quote Voi n-ați mai adunat oamenii, să le dați curaj, să le lămuriți lucrurile, să le luminați mințile. DUMITRIU, N. 195. DLRLC
    • format_quote O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni. IOSIF, PATR. 8. DLRLC
    • format_quote Făcu clacă, adunînd pe toți copiii și fetele din sat. ISPIRESCU, L. 67. DLRLC
    • 6.1. (Despre ființe) A (se) întruni. MDA2
      sinonime: întruni
    • 6.2. reflexiv reciproc A se întâlni deseori cu cineva, a fi mereu împreună; a veni în contact. MDA2 DLRLC
      • format_quote Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun ce fel de om ești. DLRLC
    • 6.3. învechit (Despre persoane) A se împreuna. MDA2
      sinonime: împreuna
    • 6.4. A (se) îngrămădi, a (se) ghemui. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble tranzitiv Parcă a tunat și i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiți unii de alții strânși la un loc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
  • comentariu învechit Prezent indicativ și: adunez, aduiu. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.