2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPULAT, -Ă, populați, -te, adj. Care este locuit; care are (multă) populație; poporos. – V. popula.

populat, ~ă a [At: BĂLCESCU, M. V. 132 / Pl: ~ați, ~e / E: popula] 1 (D. teritorii, așezări) Care este locuit Si: plin, umplut, (înv) norodit, poporat, poporos, (îdt) populos (1), (îvr) norodos. 2 (Pex; d. teritorii, așezări) Cu o populație densă Si: plin, umplut, (înv) narodit, poporas, poporat, (îdt) populos (2), (îvr) norodos. 3 (Nob) La care participă o asistență numeroasă.

POPULAT, -Ă, populați, -te, adj. Care este locuit; cu populație (deasă); poporos. – V. popula.

POPULAT, -Ă, populați, -te, adj. Plin de populație; locuit. Munții erau mai populați și tot locuitorul a trebuit să-și aibă moșia sa. BĂLCESCU, O. I 137. ◊ Fig. Folclorul este populat cu nenumărate cîntece de iubire, de dor, de jale. BENIUC, P. 11.

POPULAT ~tă (~ți, ~te) (despre localități, regiuni etc.) Care este locuit cu populație. /v. a popula

POPULA, populez, vb. I. Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu. ♦ A ocupa, a umple cu oameni. ♦ A aduce animale sau plante într-o regiune, într-un spațiu delimitat. ♦ (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune. – Din lat. populare (cu sensul fr. peupler).

popula vt [At: DDRF / Pzi: ~lez / E: fr peupler] 1 A aduce și a așeza locuitori pe un anumit teritoriu Si: (înv) a popora (2). 2 A umple un teritoriu cu oameni. 3 A aduce animale și a le stabili într-o regiune în care nu erau sau erau prea puține. 4 (D. oameni, animale sau plante) A se afla stabilit pe un anumit teritoriu, într-un anumit loc.

POPULA, populez, vb. I. Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu. ♦ A ocupa, a umple cu oameni. ♦ A aduce animale și a le stabili într-o regiune (în care nu se găseau sau erau prea puține). ♦ (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune. – Din lat. populare (cu sensul fr. peupler).

POPULA, populez, vb. I. Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu, a umple cu locuitori. A popula o regiune pustie.Sămănase colonii pe toate coastele Mediteranei și populase pe vremuri insulele Baleare. BART, S. M. 47. ◊ Fig. Am evitat tot ce mi se părea că m-ar putea sustrage de la misiunea mea. De la misiunea de a popula lumea cu încă vro cîteva duzini de fantoșe. C. PETRESCU, C. V. 25. Poporul romîn, cum sînt de altmintrelea toate popoarele la un anumit stadiu al dezvoltării lor, în baladele sale își populează lumea cu eroi, prinți, împărați, zîne, vrăjitori, mai presus de fire. GHEREA, ST. CR. III 314. ♦ A aduce animale într-o regiune (unde nu se găseau sau erau prea puține).

POPULA vb. I. tr. 1. A aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu. 2. A mări numărul de animale, de plante într-o regiune. [< lat. populare, cf. it. popolare].

POPULA vb. tr. 1. a aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu. 2. a mări numărul de animale, de plante într-o regiune. (după fr. peupler)

A POPULA ~ez tranz. 1) (teritorii) A ocupa stabilindu-se. 2) (oameni, animale) A aduce pentru prima dată sau din nou într-o regiune. /<lat. populare, fr. peupler

populà v. 1. a umplea o țară cu locuitori: a popula sate; 2. fig. a umplea: a-și popula memoria cu sentențe frumoase.

*populéz v. tr. (lat. populare [cu înț. schimbat]). Umplu de locuitorĭ: Romul a populat Roma, Basarabia e populată de Românĭ. Pin ext. Populez un lac cu peștĭ, un parc cu brazĭ. Fig. Umplu, mobilez: îmĭ populez mintea cu ideĭ folositoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

popula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. populez, 3 populea; conj. prez. 1 sg. să populez, 3 să populeze

popula (a ~) vb., ind. prez. 3 populea

popula vb., ind. prez. 1 sg. populez, 3 sg. și pl. populea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POPULAT adj. locuit, (înv.) poporat, poporos, populos. (Un teritoriu ~.)

BALADĂ POPULA s. (LIT.) cântec bătrânesc.

POPULA vb. 1. (înv.) a împopora, a popora. (A ~ un teritoriu.) 2. a locui. (Tribul ~ cândva nordul țării.)

POPULA vb. 1. (înv.) a împopora, a popora. (A ~ un teritoriu.) 2. a locui. (Tribul ~ nordul țării.)

Intrare: populat
populat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • populat
  • populatul
  • populatu‑
  • popula
  • populata
plural
  • populați
  • populații
  • populate
  • populatele
genitiv-dativ singular
  • populat
  • populatului
  • populate
  • populatei
plural
  • populați
  • populaților
  • populate
  • populatelor
vocativ singular
plural
Intrare: popula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • popula
  • populare
  • populat
  • populatu‑
  • populând
  • populându‑
singular plural
  • populea
  • populați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • populez
(să)
  • populez
  • populam
  • populai
  • populasem
a II-a (tu)
  • populezi
(să)
  • populezi
  • populai
  • populași
  • populaseși
a III-a (el, ea)
  • populea
(să)
  • populeze
  • popula
  • populă
  • populase
plural I (noi)
  • populăm
(să)
  • populăm
  • populam
  • popularăm
  • populaserăm
  • populasem
a II-a (voi)
  • populați
(să)
  • populați
  • populați
  • popularăți
  • populaserăți
  • populaseți
a III-a (ei, ele)
  • populea
(să)
  • populeze
  • populau
  • popula
  • populaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

populat, populaadjectiv

  • 1. Care este locuit; care are (multă) populație. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Munții erau mai populați și tot locuitorul a trebuit să-și aibă moșia sa. BĂLCESCU, O. I 137. DLRLC
    • format_quote figurat Folclorul este populat cu nenumărate cîntece de iubire, de dor, de jale. BENIUC, P. 11. DLRLC
etimologie:
  • vezi popula DEX '98 DEX '09

popula, populezverb

  • 1. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A popula o regiune pustie. DLRLC
    • format_quote Sămănase colonii pe toate coastele Mediteranei și populase pe vremuri insulele Baleare. BART, S. M. 47. DLRLC
    • format_quote figurat Am evitat tot ce mi se părea că m-ar putea sustrage de la misiunea mea. De la misiunea de a popula lumea cu încă vro cîteva duzini de fantoșe. C. PETRESCU, C. V. 25. DLRLC
    • format_quote figurat Poporul romîn, cum sînt de altmintrelea toate popoarele la un anumit stadiu al dezvoltării lor, în baladele sale își populează lumea cu eroi, prinți, împărați, zîne, vrăjitori, mai presus de fire. GHEREA, ST. CR. III 314. DLRLC
    • 1.1. A ocupa, a umple cu oameni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. A aduce animale sau plante într-o regiune, într-un spațiu delimitat. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.3. (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune. DEX '09 DEX '98
      sinonime: locui
etimologie:
  • limba latină populare (cu sensul din limba franceză peupler). DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.