3 intrări

school Articole pe această temă:

42 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPULÁRE, populări, s. f. Acțiunea de a popula și rezultatul ei. – V. popula.

POPULÁRE, populări, s. f. Acțiunea de a popula și rezultatul ei. – V. popula.

populare sf [At: DDRF / Pl: ~lări / E: popula] 1 Aducere și așezare a locuitorilor pe un anumit teritoriu. 2 Aducere a unor animele pe un anumit teritoriu unde nu existau înainte sau unde existau prea puține. 3 Stabilire a unor oameni pe un anumit teritoriu, într-un anumit loc.

POPULÁRE s.f. Acțiunea de a popula și rezultatul ei. [< popula].

POPULÁ, populez, vb. I. Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu. ♦ A ocupa, a umple cu oameni. ♦ A aduce animale sau plante într-o regiune, într-un spațiu delimitat. ♦ (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune. – Din lat. populare (cu sensul fr. peupler).

POPULÁR, -Ă, populari, -e, adj. 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ♦ Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ♦ (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ♦ Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – Din fr. populaire.

POPULÁR, -Ă, populari, -e, adj. 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ♦ Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ♦ (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ♦ Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – Din fr. populaire.

popula vt [At: DDRF / Pzi: ~lez / E: fr peupler] 1 A aduce și a așeza locuitori pe un anumit teritoriu Si: (înv) a popora (2). 2 A umple un teritoriu cu oameni. 3 A aduce animale și a le stabili într-o regiune în care nu erau sau erau prea puține. 4 (D. oameni, animale sau plante) A se afla stabilit pe un anumit teritoriu, într-un anumit loc.

popular, ~ă a [At: HELIADE, O. II, 142 / V: popo~ / Pl: ~i, ~e / E: fr populaire] 1 Care aparține poporului (11). 2 Privitor la popor (11). 3 Care provine din popor (11). 4 Care servește interesele poporului (11). 5 Creat de popor (11). 6 Specific unui popor (11). 7 Caracteristic culturii unui popor (11). 8 Făcut pentru popor (11). 9 Creat pentru necesitățile poporului (11). 10 (Pex) Accesibil tuturor. 11 Care este alcătuit din oameni din popor (11) și lucrează pentru el. 12 Iubit de popor (5) Si: (înv) poporan (17). 13 Care se bucură de simpatia, considerația, respectul opiniei publice Si: (înv) poporan (18). 14 Care se bucură de succes în popor (11) Si: (rar) poporan (19). 15 (Pex) Cunoscut de toți (înv) poporan (20). 16-17 (Rar) Care iubește poporul (5, 11) Si: (rar) poporan (21-22). 18-19 Devotat poporului (5, 11) Si: (rar) poporan (23-24). 20 Care are o comportare prietenoasă, cordială, apropiată față de oameni simpli Si: (rar) poporan (25). 21 (D. lucrări, prelegeri, expuneri) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine Si: natural, simplu.

POPULÁ, populez, vb. I. Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu. ♦ A ocupa, a umple cu oameni. ♦ A aduce animale și a le stabili într-o regiune (în care nu se găseau sau erau prea puține). ♦ (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune. – Din lat. populare (cu sensul fr. peupler).

POPULÁ, populez, vb. I. Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu, a umple cu locuitori. A popula o regiune pustie.Sămănase colonii pe toate coastele Mediteranei și populase pe vremuri insulele Baleare. BART, S. M. 47. ◊ Fig. Am evitat tot ce mi se părea că m-ar putea sustrage de la misiunea mea. De la misiunea de a popula lumea cu încă vro cîteva duzini de fantoșe. C. PETRESCU, C. V. 25. Poporul romîn, cum sînt de altmintrelea toate popoarele la un anumit stadiu al dezvoltării lor, în baladele sale își populează lumea cu eroi, prinți, împărați, zîne, vrăjitori, mai presus de fire. GHEREA, ST. CR. III 314. ♦ A aduce animale într-o regiune (unde nu se găseau sau erau prea puține).

POPULÁR, -Ă, populari, -e, adj. 1. Care se referă la popor, care provine din popor, care aparține poporului, care servește interesele poporului. Numai partidul clasei muncitoare, partid cu adevărat popular, a cărui politică corespunde intereselor vitale ale maselor, numai puterea populară, rod al luptei eroice, pline de sacrificii, a poporului – își pot îngădui să încurajeze și să dezvolte autocritica și critica de jos. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2716. ◊ (În denumirea unor funcții și instituții de stat și obștești) Sfat popular. Asesor popular.Camioanele verzi ale miliției populare stăteau cu păturile pe bot, să nu înghețe motoarele. DUMITRIU, V. L. 68. Sînt acum la universitatea populară a scriitorilor. SAHIA, U.R.S.S. 195. ◊ Democrație populară v. democrație. 2. Creat de popor, specific unui popor, caracteristic culturii lui. Poezie populară.Țara Făgărașului este un vast laborator de poezie populară. BOGZA, C. O. 275. Greșeala este că începe neamul cu școalele Ardealului și nu cu școala limbei... cînticilor populare. RUSSO, S. 65. ◊ Etimologie populară v. etimologie. 3. Făcut pentru popor, pe înțelesul (gustul, măsura) tuturor, accesibil tuturor. Se obligă la fiecare ediție a-mi trimite de fiecare volum al meu cîte patruzeci (40) exemplare ediție populară și cîte (10) zece exemplare de lux. CARAGIALE, O. VII 516. În prelegeri populare idealele le apăr. EMINESCU, N. 43. 4. Iubit de popor, care se bucură de simpatia, considerația, respectul opiniei publice, de succes în masele largi ale poporului, cunoscut de toți. Artist popular. Revistă populară. ▭ [Alexandru Donici] debutînd prin «Căruța poștei», cînticel care curînd se făcu popular, traduse apoi «Țiganii» de Pușkin. NEGRUZZI, S. I 333.

POPULÁ vb. I. tr. 1. A aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu. 2. A mări numărul de animale, de plante într-o regiune. [< lat. populare, cf. it. popolare].

POPULÁR, -Ă adj. 1. Referitor la popor, din popor, al poporului. 2. Apărut, creat în popor. 3. Destinat poporului; accesibil tuturor. 4. Apreciat, iubit de popor; (p. ext.) cunoscut de toată lumea. [Cf. lat. popularis, fr. populaire].

POPULÁ vb. tr. 1. a aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu. 2. a mări numărul de animale, de plante într-o regiune. (după fr. peupler)

POPULÁR, -Ă adj. 1. referitor la popor, din popor, al poporului. 2. apărut, creat în popor. 3. destinat poporului. 4. apreciat, iubit de popor. (< fr. populaire)

A POPULÁ ~éz tranz. 1) (teritorii) A ocupa stabilindu-se. 2) (oameni, animale) A aduce pentru prima dată sau din nou într-o regiune. /<lat. populare, fr. peupler

POPULÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de popor; propriu poporului. Voință ~ă. Manifestare ~ă.Front ~ organizație care întrunește forțele progresiste ale poporului. 2) Care aparține poporului; creat de popor; provenit din popor. Tradiții ~e. Baladă ~ă. 3) Care este destinat poporului; făcut pentru popor. Bibliotecă ~ă. Reprezentație ~ă. 4) Care se bucură de popularitate; care place unui mare număr de oameni. Interpret ~. 5) (despre limbă, stilul lucrărilor, prelegerilor etc.) Care poate fi înțeles cu ușurință de toți; simplu. /<fr. populaire

populà v. 1. a umplea o țară cu locuitori: a popula sate; 2. fig. a umplea: a-și popula memoria cu sentențe frumoase.

popular a. 1. ce privește poporul: credință populară; 2. iubit de popor: om popular.

*populár, -ă adj. (lat. popularis). Provenit din popor: literatură, expresiune, credință populară. Făcut p. popor: bibliotecă populară. Favorabil poporuluĭ: lege populară. Ĭubit de popor: un om popular. Adv. Ca poporu, simplu: a scrie popular. V. democratic, vulgar, poporan.

arată toate definițiile

Intrare: populare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • populare
  • popularea
plural
  • populări
  • populările
genitiv-dativ singular
  • populări
  • populării
plural
  • populări
  • populărilor
vocativ singular
plural
Intrare: popula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • popula
  • populare
  • populat
  • populatu‑
  • populând
  • populându‑
singular plural
  • populea
  • populați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • populez
(să)
  • populez
  • populam
  • populai
  • populasem
a II-a (tu)
  • populezi
(să)
  • populezi
  • populai
  • populași
  • populaseși
a III-a (el, ea)
  • populea
(să)
  • populeze
  • popula
  • populă
  • populase
plural I (noi)
  • populăm
(să)
  • populăm
  • populam
  • popularăm
  • populaserăm
  • populasem
a II-a (voi)
  • populați
(să)
  • populați
  • populați
  • popularăți
  • populaserăți
  • populaseți
a III-a (ei, ele)
  • populea
(să)
  • populeze
  • populau
  • popula
  • populaseră
Intrare: popular
popular adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popular
  • popularul
  • popularu‑
  • popula
  • populara
plural
  • populari
  • popularii
  • populare
  • popularele
genitiv-dativ singular
  • popular
  • popularului
  • populare
  • popularei
plural
  • populari
  • popularilor
  • populare
  • popularelor
vocativ singular
plural
popolar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

populare

  • 1. Acțiunea de a popula și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: împoporare

etimologie:

  • vezi popula
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

popula

  • 1. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: popora împopora antonime: dezpopula attach_file 4 exemple
    exemple
    • A popula o regiune pustie.
      surse: DLRLC
    • Sămănase colonii pe toate coastele Mediteranei și populase pe vremuri insulele Baleare. BART, S. M. 47.
      surse: DLRLC
    • figurat Am evitat tot ce mi se părea că m-ar putea sustrage de la misiunea mea. De la misiunea de a popula lumea cu încă vro cîteva duzini de fantoșe. C. PETRESCU, C. V. 25.
      surse: DLRLC
    • figurat Poporul romîn, cum sînt de altmintrelea toate popoarele la un anumit stadiu al dezvoltării lor, în baladele sale își populează lumea cu eroi, prinți, împărați, zîne, vrăjitori, mai presus de fire. GHEREA, ST. CR. III 314.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A ocupa, a umple cu oameni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. A aduce animale sau plante într-o regiune, într-un spațiu delimitat.
      surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.3. (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: locui

etimologie:

  • limba latină populare (cu sensul din limba franceză peupler).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

popular popolar

  • 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 4 exemple
    exemple
    • Numai partidul clasei muncitoare, partid cu adevărat popular, a cărui politică corespunde intereselor vitale ale maselor, numai puterea populară, rod al luptei eroice, pline de sacrificii, a poporului – își pot îngădui să încurajeze și să dezvolte autocritica și critica de jos. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2716.
      surse: DLRLC
    • (În denumirea unor funcții și instituții de stat și obștești) Sfat popular. Asesor popular.
      surse: DLRLC
    • (În denumirea unor funcții și instituții de stat și obștești) Camioanele verzi ale miliției populare stăteau cu păturile pe bot, să nu înghețe motoarele. DUMITRIU, V. L. 68.
      surse: DLRLC
    • (În denumirea unor funcții și instituții de stat și obștești) Sînt acum la universitatea populară a scriitorilor. SAHIA, U.R.S.S. 195.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • surse: DLRLC
  • 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Poezie populară.
      surse: DLRLC
    • Țara Făgărașului este un vast laborator de poezie populară. BOGZA, C. O. 275.
      surse: DLRLC
    • Greșeala este că începe neamul cu școalele Ardealului și nu cu școala limbei... cînticilor populare. RUSSO, S. 65.
      surse: DLRLC
  • 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Se obligă la fiecare ediție a-mi trimite de fiecare volum al meu cîte patruzeci (40) exemplare ediție populară și cîte (10) zece exemplare de lux. CARAGIALE, O. VII 516.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine.
      exemple
      • În prelegeri populare idealele le apăr. EMINESCU, N. 43.
        surse: DLRLC
  • 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Artist popular. Revistă populară.
      surse: DLRLC
    • [Alexandru Donici] debutînd prin «Căruța poștei», cînticel care curînd se făcu popular, traduse apoi «Țiganii» de Pușkin. NEGRUZZI, S. I 333.
      surse: DLRLC
    • 4.1. prin extensiune Cunoscut de toți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 4.2. Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: