popular, ~ă a [At: HELIADE, O. II, 142 / V: popo~ / Pl: ~i, ~e / E: fr populaire] 1 Care aparține poporului (11). 2 Privitor la popor (11). 3 Care provine din popor (11). 4 Care servește interesele poporului (11). 5 Creat de popor (11). 6 Specific unui popor (11). 7 Caracteristic culturii unui popor (11). 8 Făcut pentru popor (11). 9 Creat pentru necesitățile poporului (11). 10 (Pex) Accesibil tuturor. 11 Care este alcătuit din oameni din popor (11) și lucrează pentru el. 12 Iubit de popor (5) Si: (înv) poporan (17). 13 Care se bucură de simpatia, considerația, respectul opiniei publice Si: (înv) poporan (18). 14 Care se bucură de succes în popor (11) Si: (rar) poporan (19). 15 (Pex) Cunoscut de toți (înv) poporan (20). 16-17 (Rar) Care iubește poporul (5, 11) Si: (rar) poporan (21-22). 18-19 Devotat poporului (5, 11) Si: (rar) poporan (23-24). 20 Care are o comportare prietenoasă, cordială, apropiată față de oameni simpli Si: (rar) poporan (25). 21 (D. lucrări, prelegeri, expuneri) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine Si: natural, simplu.

POPULAR, -Ă, populari, -e, adj. 1. Care se referă la popor, care provine din popor, care aparține poporului, care servește interesele poporului. Numai partidul clasei muncitoare, partid cu adevărat popular, a cărui politică corespunde intereselor vitale ale maselor, numai puterea populară, rod al luptei eroice, pline de sacrificii, a poporului – își pot îngădui să încurajeze și să dezvolte autocritica și critica de jos. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2716. ◊ (În denumirea unor funcții și instituții de stat și obștești) Sfat popular. Asesor popular. ▭ Camioanele verzi ale miliției populare stăteau cu păturile pe bot, să nu înghețe motoarele. DUMITRIU, V. L. 68. Sînt acum la universitatea populară a scriitorilor. SAHIA, U.R.S.S. 195. ◊ Democrație populară v. democrație. 2. Creat de popor, specific unui popor, caracteristic culturii lui. Poezie populară. ▭ Țara Făgărașului este un vast laborator de poezie populară. BOGZA, C. O. 275. Greșeala este că începe neamul cu școalele Ardealului și nu cu școala limbei... cînticilor populare. RUSSO, S. 65. ◊ Etimologie populară v. etimologie. 3. Făcut pentru popor, pe înțelesul (gustul, măsura) tuturor, accesibil tuturor. Se obligă la fiecare ediție a-mi trimite de fiecare volum al meu cîte patruzeci (40) exemplare ediție populară și cîte (10) zece exemplare de lux. CARAGIALE, O. VII 516. În prelegeri populare idealele le apăr. EMINESCU, N. 43. 4. Iubit de popor, care se bucură de simpatia, considerația, respectul opiniei publice, de succes în masele largi ale poporului, cunoscut de toți. Artist popular. Revistă populară. ▭ [Alexandru Donici] debutînd prin «Căruța poștei», cînticel care curînd se făcu popular, traduse apoi «Țiganii» de Pușkin. NEGRUZZI, S. I 333.

POPULAR, -Ă adj. 1. Referitor la popor, din popor, al poporului. 2. Apărut, creat în popor. 3. Destinat poporului; accesibil tuturor. 4. Apreciat, iubit de popor; (p. ext.) cunoscut de toată lumea. [Cf. lat. popularis, fr. populaire].

POPULAR, -Ă adj. 1. referitor la popor, din popor, al poporului. 2. apărut, creat în popor. 3. destinat poporului. 4. apreciat, iubit de popor. (< fr. populaire)

POPULAR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de popor; propriu poporului. Voință ~ă. Manifestare ~ă. ◊ Front ~ organizație care întrunește forțele progresiste ale poporului. 2) Care aparține poporului; creat de popor; provenit din popor. Tradiții ~e. Baladă ~ă. 3) Care este destinat poporului; făcut pentru popor. Bibliotecă ~ă. Reprezentație ~ă. 4) Care se bucură de popularitate; care place unui mare număr de oameni. Interpret ~. 5) (despre limbă, stilul lucrărilor, prelegerilor etc.) Care poate fi înțeles cu ușurință de toți; simplu. /<fr. populaire

popular a. 1. ce privește poporul: credință populară; 2. iubit de popor: om popular.

*populár, -ă adj. (lat. popularis). Provenit din popor: literatură, expresiune, credință populară. Făcut p. popor: bibliotecă populară. Favorabil poporuluĭ: lege populară. Ĭubit de popor: un om popular. Adv. Ca poporu, simplu: a scrie popular. V. democratic, vulgar, poporan.

popolar, ~ă a vz popular

popular adj. m., pl. populari; f. populară, pl. populare

popular adj. m., pl. populari; f. populară, pl. populare

popular adj. m., pl. populari; f. sg. populară, pl. populare

popular.

Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R.

Republica Populară Romînă (R.P.R.)

POPULAR adj. 1. poporan, (înv. și reg.) poporal, (înv.) poporar. (Literatură ~.) 2. (înv.) poporan. (Școli ~.) 3. (astăzi rar) vulgar, (înv.) prost. (Latina ~.)

POPULAR adj. 1. poporan, (înv. și reg.) poporal, (înv.) poporar. (Literatură ~.) 2. (înv.) poporan. (Școli ~.) 3. (înv.) prost, vulgar. (Latina ~.)

BALADĂ POPULARĂ s. (LIT.) cântec bătrânesc.

BALADĂ POPULARĂ s. (LIT.) cîntec bătrînesc.

POPULAR, -Ă adj. (cf. lat. popularis. fr. populaire): în sintagmele cuvânt popular, etimologie populară, formă populară, împrumut popular, latină populară, limbaj popular, limbă populară, termen popular și vorbire populară (v.).

irozi, teatru popular, cu caracter religios, de origine cultă, care înfățișează legenda Nașterii. Despre prezența i. la români nu deținem date anterioare sec. 18 (Miron Costin). Kogălniceanu menționează ca interpreți ai „misterelor religioase” irodul sau betleemul pe „dascăli și pe dieci”, iar mai târziu, pe „fiii de boieri”. În sec. 19 obiceiul a fost preluat de popor: „tacâmuri irodești” pe care îl jucau „pe la moșiile boierilor” și „la casele negustorilor” (Burada). Pătrunzând în repertoriul maselor, i. li s-au adus treptat modificări, în contact, probabil și cu teatrul de haiduci și de păpuși (Caraman), cu conținutul profan al acestora, ceea ce a apărut ca o necesitate psihologică de compensare a atmosferei religioase. În multe zone, i. anticipă sau continuă teatrul de păpuși (Brăiloiu). Repertoriul este eterogen: se succed cântece de stea*, melodii de origine bis. cu melodii adaptate sau create de popor, cu cântece din armată, romanțe (2) și cuplete de revistă*. Sin.: vicleim; vertep.

Republica Populară Democrată Coreeană 1. Țară situată în partea de N a Pen. Coreea; 122,4 mii km²; 22,4 mil. loc. (1989). Limba oficială: coreeana. Cap.: Phenian (Pyǒngyang). Orașe pr.: Hamhŭng, Chǒngjin, Wǒnsan, Kaesǒng. Este împărțită în nouă prov., un district special și trei orașe speciale. Expl. de cărbuni (52 mil. t, 1987), min. de fier (3,2 mil. t, 1987), cupru, plumb (110 mii t, 1987), zinc (225 mii t, 1987), wolfram, argint, aur (5.000 kg, 1987), magnezit (2 mil. t, 1987), fosfați, sare, grafit. Ind. țării produce energie electrică (50 miliarde kWh, 1986), oțel (4,3 mil. t, 1987), fontă (5,8 mil. t, 1987), utilaje ind., material feroviar, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrășăminte chimice, textile, ciment (7,8 mil. t, 1987), celuloză și hîrtie, conserve de pește ș.a. Pe terenurile arabile (20% din suprafața țării) se cultivă orez (6,4 mil. t, 1989), ovăz, grîu (900 mii t, 1989), porumb (3 mil. t, 1989), soia, cartofi (2 mil. t, 1989), bumbac, tutun ș.a. Se cresc bovine (1,3 mil. capete, 1989), porcine (3,1 mil. capete, 1989), ovine, viermi de mătase. Pescuit: 1,7 mil. t (1988). C. f.: 10,5 mii km. Căi rutiere: 22.000 km. Flota maritimă comercială: 581,7 mii t (1988). Moneda: 1 won = 100 chon. Exportă metale feroase și neferoase, produse agricole, min., produse chimice, mașini și utilaje ș.a. și importă echipament ind., produse chimice, carburanți, produse agricole ș.a. – Istoric. La 25 iun. 1950 armata nord-coreeană a atacat Coreea de Sud, care a primit imediat asistență O.N.U. (în primul rînd sprijinul S.U.A.). R.P. Chineză a acordat ajutor militar R.P.D.C.; la 27 iul. 1953 s-a încheiat armistițiul de la Panmunjon, care a restabilit situația anterioară. În repetate rînduri R.P.D.C. a prezentat propuneri concrete menite să ducă la reunificarea pașnică a Coreei. Forța conducătoare în stat este Partidul Muncii din Coreea (P.M.C., creat în 1946, prin unificarea Partidului Comunist cu Noul Partid Popular); cu el colaborează celelalte partide politice (Partidul Tinerilor Prieteni, Partidul Democratic). Secretar general al C.C. al P.M.C. (din 1960; între 1949 și 1960, președinte) și președinte al țării (din 1972), este Kim Ir Sen. Puterea executivă este deținută de președinte, iar cea legislativă de Adunarea Populară Supremă. 2. Strîmtoarea Coreii, str. între Pen. C. și ins. japoneze Goto, Khyūshū și Honshū, care leagă M. Chinei de Est cu M. Japoniei. Lățime max.: 180 km; ad. min.: 73 m. Arh. Tsushima o desparte în două.