2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pasie sf vz pasiune

PASIÚNE, pasiuni, s. f. 1. Stare afectivă deosebit de intensă și durabilă pentru cineva sau pentru ceva; dragoste foarte puternică; manifestare, exteriorizare a unui astfel de sentiment. ◊ Loc. adv. Cu pasiune = înflăcărat, entuziast; intens. ◊ Ceea ce constituie obiectul, cauza unui astfel de sentiment. 2. Înclinație vie, însoțită de plăcere pentru obiectul studiat sau pentru profesia exercitată. ♦ Dorință, aspirație. 3. Viciu, patimă distrugătoare. 4. Compoziție muzicală bazată pe narațiunea evanghelică a patimilor Mântuitorului. [Pr.: -si-u-] – Din fr. passion, lat. passio, -onis, germ. Passion.

pasiune sf [At: CALENDARIU (1794), 37/3 / V: (înv) ~ie, ~ion sn / S și: (îvr) passi~ / P: ~si-u~ / Pl: ~ni / E: lat passio, -onis, fr passion, ger Passion, it passione] 1 Dragoste manifestată ca o înclinație puternică și de durată față de o persoană de sex opus Vz adorație, iubire, patimă. 2 (Înv) Stare sau fenomen afectiv involuntar, ca frica, aversiunea, lăcomia, mânia etc. Vz emoție, impuls, sentiment. 3 (Psh) Stare afectivă și intelectuală deosebit de intensă și stabilă, manifestată ca o tendință care polarizează procesele psihice ale omului, dominându-l prin intensitatea efectelor sau prin permanența acțiunii lor. 4 (Îlav) Cu ~ Entuziast. 5 (Îal) Intens. 6 (Îe) A face (o) ~ (pentru cineva sau pentru ceva) A se simți atras în mod deosebit de cineva sau de ceva Si: a se pasiona (2-4). 7 (Ccr) Ceea ce deșteaptă un sentiment deosebit. 8 Înclinație vie, durabilă, însoțită de atașament și plăcere pentru obiectul studiat sau urmărit, precum și pentru activitatea, pentru profesiunea desfășurată. 9 Tendință lăuntrică spre realizarea sau dobândirea unui lucru Si: aspirație, dorință. 10 Tendință puternică și nestăpânită însoțită de o preocupare exagerată și obsedantă pentru satisfacerea anumitor dorințe Si: patimă, viciu, (fam) boală. 11 (Rar) Părtinire. 12 (Înv) Patimă.

pășie sf [At: URECHE, L. 123 / Pl: ~ii / E: pașă1 + -ie] (Rar) 1-2 Pașalâc (1, 3). corectată

PASIÚNE, pasiuni, s. f. 1. Stare afectivă și intelectuală deosebit de intensă și stabilă, manifestată ca o tendință care polarizează procesele psihice ale omului, determinându-l prin intensitatea efectelor sau prin permanența acțiunii lor. ◊ Loc. adv. Cu pasiune = înflăcărat, entuziast; intens. 2. Înclinație vie, însoțită de plăcere pentru obiectul studiat sau pentru profesiunea exercitată. ♦ Dorință, aspirație. 3. Dragoste puternică față de o persoană (de sex opus). 4. Tendință puternică și nestăpânită însoțită de o preocupare excesivă și obsedantă pentru satisfacerea unor dorințe (reprobabile); patimă, viciu. 5. (Concr.) Ceea ce constituie obiectul unei pasiuni (1-4). 6. Gen muzical înrudit cu oratoriul, dar al cărui text este întotdeauna inspirat din patimile evanghelice; bucată muzicală aparținând acestui gen. [Pr.: -si-u-] – Din fr. passion, lat. passio, -onis, germ. Passion.

PASIÚNE, pasiuni, s. f. Sentiment puternic, afecțiune adîncă pentru ceva sau cineva; patimă; manifestare a unui astfel de sentiment. Trăia pentru o singură pasiune veche și ireductibilă: eliberarea patriei lui. SADOVEANU, L. 239. A intervenit în discuție cu o pasiune și o îndîrjire de care nu o credeam în stare. CAMIL PETRESCU, U. N. 37. Titu Herdelea se întoarse acasă, se închise în odaia lui și începu să lucreze cu pasiune. REBREANU, R. I 183. ♦ Obiect care deșteaptă un sentiment, o afecțiune. Una din pasiunile sale era florile. NEGRUZZI, S. I 110. Mici pasiuni = porniri meschine. În împrejurări ca acestea, micile pasiuni trebuie să dispară. CARAGIALE, O. I 179. – Pronunțat: -si-u-..

PASIÚNE s.f. 1. Sentiment foarte puternic, generat de o dorință arzătoare sau de o înclinare irezistibilă; patimă. ♦ Obiectul acestui sentiment. 2. Bucată muzicală religioasă, care are ca subiect povestirea patimilor lui Cristos. [Pron. -si-u-. / cf. fr. passion, it. passione, lat. passio].

PASIÚNE s. f. 1. afecțiune puternică și de durată pentru cineva sau ceva; patimă; manifestare a unui astfel de sentiment. ◊ obiectul acestei afecțiuni. 2. compoziție muzicală religioasă care are ca subiect povestirea patimilor lui Cristos. (< fr. passion, lat. passio, germ. Passion)

PASIÚNE ~i f. 1) Sentiment de afecțiune puternică și durabilă (pentru cineva sau pentru ceva); patimă; dragoste. 2) Obiect sau cauză a unui astfel de sentiment. [G.-D. pasiunii; Sil. -si-u-] /<fr. passion, lat. passio, ~onis, germ. Passion

pasiune f. 1. mișcare sufletească: pasiunea binelui, a răului; 2. patimă, afecțiune foarte vie pentru ceva: pasiunea colecțiunilor; 3. obiectul acestei pasiuni: pictura e pasiunea lui; 4. prevențiune, parțialitate: a judeca cu pasiune; 5. Filoz. impresiune primită de un subiect, în opozițiune cu acțiunea. ║ f. 1. suferințele Mântuitorului; 2. narațiunea evangelică a Pasiunii; 3. fig. supliciu, martiriu.

*pasiúne f. (lat. pássio, -ónis, d. pati, passus sum, a suferi. V. pățesc, patimă). Patimă, supliciŭ: pasiunea luĭ Iisus Hristos. Agitațiune a sufletuluĭ, ca ura, ĭubirea: a-țĭ domina pasiunile. Ĭubire foarte mare de ceva: a avea pasiunea științeĭ. Obĭectu acesteĭ pasiunĭ: știința e pasiunea luĭ. Parțialitate: a judeca cu pasiune. Fil. Impresiune asupra cuĭva (în opoz. cu acțiune).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pasiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. pasiúnii; pl. pasiúni

pasiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. pasiúnii; pl. pasiúni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PASIÚNE s. v. calvar, canon, caznă, chin, durere, patimă, părtinire, schingiuire, schingiuit, subiectivism, suferință, supliciu, tortură.

PASIÚNE s. 1. v. entuziasm. 2. patimă, (înv.) împătimire. (O iubește cu ~.) 3. sentiment, simțire, (livr.) patos, (înv.) simț. (A cântat cu ~.) 4. slăbiciune. (~ lui e teatrul.) 5. nărav, patimă, viciu, (fam.) boală. (A dat în ~ jocului de cărți.) 6. v. patimă.

pasiune s. v. CALVAR. CANON. CAZNĂ. CHIN. DURERE. PATIMĂ. PĂRTINIRE. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SUBIECTIVISM. SUFERINȚĂ. SUPLICIU. TORTURĂ.

PASIUNE s. 1. ardoare, avînt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însuflețire, patimă, pornire, (livr.) ferventă, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specifică tinereții.) 2. patimă, (înv.) împătimire. (O iubește cu ~.) 3. sentiment, simțire, (livr.) patos, (înv.) simț. (A cîntat cu ~.) 4. slăbiciune. (~ lui e teatrul.) 5. nărav, patimă, viciu, (fam.) boală. (A dat în ~ jocului de cărți.) 6. iubire, patimă. (~ de bani.)

arată toate definițiile

Intrare: pasiune
  • silabație: pa-si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasiune
  • pasiunea
plural
  • pasiuni
  • pasiunile
genitiv-dativ singular
  • pasiuni
  • pasiunii
plural
  • pasiuni
  • pasiunilor
vocativ singular
plural
pasie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pasion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pășie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pășie
  • pășia
plural
  • pășii
  • pășiile
genitiv-dativ singular
  • pășii
  • pășiei
plural
  • pășii
  • pășiilor
vocativ singular
plural

pasiune pasie pasion

  • 1. Stare afectivă deosebit de intensă și durabilă pentru cineva sau pentru ceva; dragoste foarte puternică; manifestare, exteriorizare a unui astfel de sentiment.
    surse: DEX '09 DLRLC DN antonime: plictis attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trăia pentru o singură pasiune veche și ireductibilă: eliberarea patriei lui. SADOVEANU, L. 239.
      surse: DLRLC
    • A intervenit în discuție cu o pasiune și o îndîrjire de care nu o credeam în stare. CAMIL PETRESCU, U. N. 37.
      surse: DLRLC
  • 2. Înclinație vie, însoțită de plăcere pentru obiectul studiat sau pentru profesia exercitată.
    surse: DEX '09
  • 3. Patimă distrugătoare.
    surse: DEX '09 sinonime: patimă viciu
  • 4. concretizat Ceea ce constituie obiectul unei pasiuni (1.)(3.).
    surse: DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Una din pasiunile sale era florile. NEGRUZZI, S. I 110.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Mici pasiuni = porniri meschine.
      exemple
      • În împrejurări ca acestea, micile pasiuni trebuie să dispară. CARAGIALE, O. I 179.
        surse: DLRLC
  • 5. Compoziție muzicală bazată pe narațiunea evanghelică a patimilor Mântuitorului.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: