PASIUNE, pasiuni, s. f. Sentiment puternic, afecțiune adîncă pentru ceva sau cineva; patimă; manifestare a unui astfel de sentiment. Trăia pentru o singură pasiune veche și ireductibilă: eliberarea patriei lui. SADOVEANU, L. 239. A intervenit în discuție cu o pasiune și o îndîrjire de care nu o credeam în stare. CAMIL PETRESCU, U. N. 37. Titu Herdelea se întoarse acasă, se închise în odaia lui și începu să lucreze cu pasiune. REBREANU, R. I 183. ♦ Obiect care deșteaptă un sentiment, o afecțiune. Una din pasiunile sale era florile. NEGRUZZI, S. I 110. Mici pasiuni = porniri meschine. În împrejurări ca acestea, micile pasiuni trebuie să dispară. CARAGIALE, O. I 179. – Pronunțat: -si-u-..