opțiuni
  • info

3 intrări

36 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

paroiu n. roiul roiului din aceeaș vară. [Slovean PAROĬ].

PARÓI1, paroiuri, s. n. Roi de albine provenit dintr-un roi mai vechi, care a roit și el în aceeași vară. – Din ucr. parij, rus. paroi.

PARÓI1, paroiuri, s. n. Roi de albine provenit dintr-un roi mai vechi, care a roit și el în aceeași vară. – Din ucr. parij, rus. paroi.

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

paroi1 sn [At: I. IONESCU, D. 249 / Pl: ~uri / E: ucr парій, rs парой] 1 Roi ieșit dintr-un alt roi din aceeași vară. 2 (Reg) Roi care n-a roit într-o vară. 3-4 (Mol) Ceară produsă de un paroi1 (1-2). 5 Ceară de naft.

pânoi sn vz puroi1 corectată

pâroi sn vz puroi1 corectată

punoaie sf vz puroi1

punoi1 sn vz puroi1

puroaie sf vz puroi1

puroare sf vz puroi1

puroi1 sn [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 470/4 / V: (îvr) punoaie sf punoi, (înv) ~oaie sf, (reg) pânoi, pâr~, ~oare sf, ~on, purur / Pl: ~oaie, (înv) ~ / E: ml *puronium] 1 Colecție de detritus tisular și de leucocite formate dintr-un focar inflamator de germeni patogeni sau de unii agenți fizici și chimici Si: (pop) coptură (3), materie, (reg) material. 2 (Trs; Mar) Coraslă. 3 (Reg; îf punoi) Zeamă din boabele porumbului necopt. 4 (Reg; d. porumb; îe) A fi în ~ A avea boabele necoapte, tocmai bune de fiert.

puron sn vz puroi1

purur sn vz puroi1

PARÓI, paroiuri, s. n. Roi (de albine) ieșit dintr-un roi mai vechi, din aceeași vară. Un știubei, adică o matcă, poate să dea un roi, un paroi. I. IONESCU, D. 249.

PUNÓI s. n. v. puroi.

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vîscoasă, de culoare galbenă-verzuie, care se formează în răni sau în bube din cauza infecției; (regional) coptură. Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194. – Variantă:(regional) punói (CONACHI, P. 281, ȘEZ. IV 125) s. n.

PARÓI ~iuri n. Roi de albine format în același sezon din alt roi. /<ucr. parij, rus. paroj

PURÓI ~oáie n. Lichid vâscos galben-verziu, care se formează în răni și în infecții. /<lat. puronium

punoiu n. Mold. 1. puroiu; 2. zeama ca o apă ce dau boabele porumbului. [V. puroiu].

puroiu n. materie deasă ce se formează în abscese sau răni. [Lat. *PURONIUM (din PUS)].

arată toate definițiile

Intrare: paroiu
paroiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: paroi (s.n.)
paroi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paroi
  • paroiul
  • paroiu‑
plural
  • paroiuri
  • paroiurile
genitiv-dativ singular
  • paroi
  • paroiului
plural
  • paroiuri
  • paroiurilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: puroi
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroi
  • puroiul
  • puroiu‑
plural
  • puroaie
  • puroaiele
genitiv-dativ singular
  • puroi
  • puroiului
plural
  • puroaie
  • puroaielor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pânoi
  • pânoiul
  • pânoiu‑
plural
  • pânoaie
  • pânoaiele
genitiv-dativ singular
  • pânoi
  • pânoiului
plural
  • pânoaie
  • pânoaielor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâroi
  • pâroiul
  • pâroiu‑
plural
  • pâroaie
  • pâroaiele
genitiv-dativ singular
  • pâroi
  • pâroiului
plural
  • pâroaie
  • pâroaielor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punoi
  • punoiul
  • punoiu‑
plural
  • punoaie
  • punoaiele
genitiv-dativ singular
  • punoi
  • punoiului
plural
  • punoaie
  • punoaielor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroare
  • puroarea
plural
  • purori
  • purorile
genitiv-dativ singular
  • purori
  • purorii
plural
  • purori
  • purorilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puron
  • puronul
  • puronu‑
plural
  • puroane
  • puroanele
genitiv-dativ singular
  • puron
  • puronului
plural
  • puroane
  • puroanelor
vocativ singular —
plural —
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

paroi (s.n.)

  • 1. Roi de albine provenit dintr-un roi mai vechi, care a roit și el în aceeași vară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Un știubei, adică o matcă, poate să dea un roi, un paroi. I. IONESCU, D. 249.
      surse: DLRLC

etimologie:

puroi pânoi pâroi punoaie punoi puroaie puroare puron purur

  • 1. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: coptură coraslă materie mlaci venin attach_file un exemplu
    exemple
    • Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *puronium (din pus, -ris)
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX