2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARDÓN interj., s. n. 1. Interj. Iertați-mă! scuzați! ♦ (Ca protest) Ba nu (e așa)! să avem iertare! 2. S. n. (Înv.) Absolvire, scutire (de o pedeapsă sau de o obligație); iertare; scuză. – Din germ. Pardon, fr. pardon.

PARDÓN interj., s. n. 1. Interj. Iertați-mă! scuzați! ♦ (Ca protest) Ba nu (e așa)! să avem iertare! 2. S. n. (Înv.) Absolvire, scutire (de o pedeapsă sau de o obligație); iertare; scuză. – Din germ. Pardon, fr. pardon.

pardon [At: INSTR. D. 1/7 / Pl: (rar) ~oane / E: ger Pardon, fr pardon] 1-2 sn (Înv; cu verbele „a cere”, „a da”, „a avea” etc.) Absolvire (de o pedeapsă sau) de o obligație. 3 sn Iertare. 4 sn Scuză. 5 i Folosit ca formulă de politețe, exprimă scuze. 6 i Cuvânt cu care se cere o permisiune. 7 i Cuvânt cu care se cere îngăduința. 8-9 i (Fam; gmț; îe) ~ cu capul spart Se spune ca răspuns unei persoane care își cere scuze după ce (te-a lovit zdravăn sau) ți-a cauzat un prejudiciu grav. 10 sn (Fam; euf) Cur. 11 sn (Fam; euf) Penis.

PARDÓN interj. (Formulă de politețe folosită pentru a cere scuze, o permisiune ori o îngăduință) Iartă-mă, să am iertare, scuzați. Bree, da nu te credeam așa prost; pardon, voiam să zic șiret. CONTEMPORANUL, VIII 99. Eu?... Întreabă pe cucoana Caliopi. – Ba, pardon pe kir Manoli. ALECSANDRI, T. I 357. Călcînd pe bătăturile moșnegilor care mă da la toți dracii, cotind uniform în dreapta și în stînga cu zicerea pardon... am alergat la celalalt capăt a galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. ♦ (Indicînd un protest) Ba nu; nu este așa. Vă rog să mă iertați! A, nu, pardon! Asta e ingratitudine! DUMITRIU, B. F. 38. Tu n-asculți! îl surprinse Alexandru Vardaru. – Pardon! Ascult. De ce să n-ascult? C. PETRESCU, Î. I 11. ♦ (Substantivat, în construcție cu verbul «a cere») Iertare, scuză. Nu voi mai căuta ceea ce am hotărît, ci îți voi cere pardon. GORJAN, H. IV 9.

PARDÓN interj. (În formule de adresare) Iartă-mă; vă rog să mă iertați. ♦ Ba nu, nu este așa; nu. // s.n. 1. Iertare, scuză. 2. (Fam.) Șezut, dos. [< fr. pardon].

PARDÓN I. interj. (ca formulă de politețe) iertați-mă! scuzați! ♦ ba nu, nu este așa. II. s. n. 1. iertare, scuză. 2. (fam.) șezut, dos. (< fr. pardon, germ. Pardon)

PARDÓN2 n. înv. Scutire de o pedeapsă; iertare. /<fr. pardon, germ. Pardon

PARDÓN1 interj. 1) (se folosește pentru a cere scuze de la cineva) Cer iertare; scuzați! 2) (se folosește pentru a exprima protestul) Nu-i așa; ba nu; să am iertare! /<fr. pardon germ. Pardon

pardon n. 1. iertare: s’am pardon; 2. formulă de politeță rostită când deranjăm sau întrerupem pe cineva: pardon! (= fr. pardon).

*pardón interj. de scuză la lucrurĭ micĭ (fr. pardon, d. pardonner, a ĭerta, d. par, prep., și donner, a da): Pardon! Dă-mĭ voĭe să trec pe aicĭ. Pardon! Te-am călcat pe picĭor! Pardon că te-am deranjat (cer scuză că te-am deranjat). – Vulg. Iron. Să am pardon!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARDÓN s. v. dos, fund, iertare, popou, scuză, șezut.

PARDÓN interj. iertați!, scuzați!

pardon s. v. DOS. FUND. IERTARE. POPOU. SCUZĂ. ȘEZUT.

Intrare: pardon (interj.)
pardon1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pardon
Intrare: pardon (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pardon
  • pardonul
  • pardonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • pardon
  • pardonului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pardoninterjecție

  • 1. Iertați-mă! scuzați! DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 NODEX
    • format_quote Bree, da nu te credeam așa prost; pardon, voiam să zic șiret. CONTEMPORANUL, VIII 99. DLRLC
    • format_quote Eu?... Întreabă pe cucoana Caliopi. – Ba, pardon pe kir Manoli. ALECSANDRI, T. I 357. DLRLC
    • format_quote Călcînd pe bătăturile moșnegilor care mă da la toți dracii, cotind uniform în dreapta și în stînga cu zicerea pardon... am alergat la celalalt capăt a galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. DLRLC
    • 1.1. (Ca protest) Ba nu (e așa)! să avem iertare! DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
      sinonime: nu
      • format_quote Vă rog să mă iertați! A, nu, pardon! Asta e ingratitudine! DUMITRIU, B. F. 38. DLRLC
      • format_quote Tu n-asculți! îl surprinse Alexandru Vardaru. – Pardon! Ascult. De ce să n-ascult? C. PETRESCU, Î. I 11. DLRLC
    • diferențiere (Formulă de politețe folosită pentru a cere scuze, o permisiune ori o îngăduință) Iartă-mă, să am iertare, scuzați. DLRLC
    • diferențiere (În formule de adresare) Iartă-mă; vă rog să mă iertați. DN
etimologie:

pardonsubstantiv neutru

  • 1. învechit Absolvire, scutire (de o pedeapsă sau de o obligație). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    • format_quote Nu voi mai căuta ceea ce am hotărît, ci îți voi cere pardon. GORJAN, H. IV 9. DLRLC
  • 2. familiar Dos, fund, popou, șezut. DN MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic