parcel sn vz parcelă

celu i vz purcel

parcelă sf [At: BARCIANU / V: (îrg) parțe~, (reg) parcel sn, ~rțăl sn, părțală, părțălă, pârțale sfp / Pl: ~le / E: fr parcelle] 1 Porțiune de teren precis delimitată, destinată unei anumite utilizări Si: (îrg) raclă, (reg) parcea (2). 2 (Buc; îf parțăl) Suprafață de teren de aproximativ douăzeci de ari. 3 (Reg) Loc unde închid ciobanii oile noaptea pentru a îngrășa pământul. corectat(ă)

parțăl sn vz parcelă

parțelă sf vz parcelă

părțălă sf vz parcelă

pârcel sm vz purcel

pârțale sfp vz parcelă

purcel sm [At: MOXA, 354/32 / V: pâr~ / Pl: ~ei / E: ml porcellus] 1-4 (Șhp) Pui (mic) (de sex masculin) al scroafei, de obicei până la înțărcare Si: purcelaș (1-4), purceluș (1-4), purceluț (1-4). 5-6 (Pex; șhp) Porc (tânăr) Si: purcelaș (5-6), purceluș (5-6), purceluț (5-6). 7-10 (Reg; șhp; îs) ~ sălbatic (sau de pădure, de gligan) Pui (mic) (de sex bărbătesc al) porcului mistreț Si: purcelaș (7-10), purceluș (7-10), purceluț (7-10). 11-12 Carne de purcel (5-6). 13 (Fam; îlav) Cu cățel, cu (sau și) ~ Cu tot ce are. 14 (Îal) Cu toată familia. 15 (Pex; îal) Cu toții. 16 (Zlg; îc) ~-de-India Cobai (Cavia porcellus). 17 (Reg) Sarma. 18-19 (Reg; aug) Ciorchine (mare) de strugure Si: (reg) purcelaș (11-12). 20-21 (Reg; aug) Mugur (mare) de viță de vie Si: (reg) purcelaș (13-14). 22 (Bot; lpl) Rodul-pământului (Arum maculatum). 23 (Bot; lpl) Ciumăfaie (Datura stramonium). 24 (Reg) Bucată mică de lemn, de formă cilindrică, care ține loc de minge, la unele jocuri de copii. 25 (Reg; lpl) Unealtă la războiul de țesut, nedefinită mai îndeaproape.

PARCELĂ, parcele, s. f. Porțiune delimitată de teren destinată unei anumite întrebuințări. De la marginea satului începea coasta lină cu sute de parcele. REBREANU, I. 51. ◊ (Metaforic) [Zările vaste] sînt înlocuite de un orizont restrîns, închis de pereți de piatră și de trunchiurile brazilor, ale căror ramuri împart chiar cerul în mici și disparate parcele. BOGZA, C. O. 88.

PURCEL, purcei, s. m. Puiul scroafei (în special de sex bărbătesc). V. godac. Și numai ce iată că vede... o scroafă cu doisprezece purcei, care ședeau tologiți în glod și se păleau la soare. CREANGĂ, O. A. 164. Ți-oi arăta eu... să opărăști oamenii ca pe purcei. CONTEMPORANUL, V_II 198. Hop, hop, hop, la popa-n pod, Să-i luăm purcelu tot. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470. El mănîncă un purcel Ș-altuia dă un purecel, se spune despre cel lacom și zgîrcit. ◊ Purcel de lapte v. lapte. ◊ Ex p r. (Familiar) (A veni sau a se duce) cu cățel, cu purcel = (a veni sau a se duce) cu întreaga familie și cu tot ce are, cu tot avutul. ◊ Compus: purcel-de-India = cobai.

PARCELĂ s.f. Porțiune de teren bine delimitată care face parte dintr-un teren mai întins. [< fr. parcelle].

PARCELĂ s. f. porțiune de teren delimitată precis și destinată unui anumit scop. (< fr. parcelle)

PARCELĂ ~e f. Porțiune de teren (de mărimi variabile), delimitată în vederea exploatării. /<fr. parcelle

PURCEL ~i m. 1) Pui (mai ales mascul) al scroafei. ◊ Cu cățel (și) cu ~ cu toată familia; cu toții. 2) Porc tânăr. /<lat. porcellus

parcelă f. parte mică de teren (fr. = parcelle).

purcel m. puiu de porc. [Lat. PORCELLUS].

*parcélă f., pl. e (fr. parcelle, d. lat. *particella = particula, părticică, particulă). Parte mică de teren: a împărți o moșie în parcele.

purcél m., pl. eĭ (lat. pŏrcellus, dim. d. pŏrcus, porc; it. porcello, pv. cat. sp. porcel, fr. pourceau). Puĭ de porc. V. godac.

parcelă s. f., g.-d. art. parcelei; pl. parcele

purcel s. m., pl. purcei, art. purceii

parcelă s. f., g.-d. art. parcelei; pl. parcele

purcel s. m., pl. purcei, art. purceii

parcelă s. f., g.-d. art. parcelei; pl. parcele

purcel s. m., pl. purcei, art. purceii

Scroafa-cu-Purcei (astron.) s. pr. f.

purcel (purcei), s. m. – 1. Godac. – 2. Pată de cerneală. – Mr. purțel, megl. purțoi, istr. porce. Lat. pŏrcĕllus (Pușcariu 1406; Candrea-Dens., 1527; REW 6660), cf. it. porcello, prov., cat. porsel, fr. pourceau. – Der. purcea, s. f. (scrofiță; scroafă; Arg., ladă de bani); cică (var. cicio), interj. (servește la chemarea porcilor); purcelușe, s. f. (scrofiță); purceli, vb. refl. (a se împerechea porcii). – Cf. porc.

cu cățel, cu purcel expr. cu toții, cu toată familia.

PARCELĂ s. v. lot.

PARCELĂ s. lot, (înv. și reg.) raclă, (reg.) parcea, (prin Ban.) tal. (Teren împărțit în ~e.)