3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păiere ssp vz păioară corectată

PĂIÉR, păiere, s. n. (Reg.) Saltea umplută cu paie sau cu fân. – Pai + suf. -ar.

PĂIÉR, păiere, s. n. (Reg.) Saltea umplută cu paie sau cu fân. – Pai + suf. -ar.

PĂIOÁRĂ, păioare, s. f. (Reg.) Țesătură fină de in, de bumbac sau de mătase; văl subțire. [Pr.: pă-ioa-] – Lat. palliola.

PĂIOÁRĂ, păioare, s. f. (Reg.) Țesătură fină de in, de bumbac sau de mătase; văl subțire. [Pr.: pă-ioa-] – Lat. palliola.

păier [At: MARIAN, NA. 313 / Pl: ~e, ~i / E: pai + -ar] 1 sn (Reg) Saltea umplută cu paie1 sau cu fân Vz mindir, părnăjac, sălmăjac, străjac. 2 sn (Reg) Construcție amenajată pentru păstrarea nutrețului, mai ales a fânului și a păioaselor Si: fânar, magazie, șopron, șură. 3 sm (Reg) Fiecare dintre cele două lemne cu care doi oameni cară o grămadă de fân până la locul unde se clădește claia Si: (reg) drug, rudă. 4 sm (Reg) Parte a batozei prin care ies paiele. 5 sm (Reg) Muncitor care cară paiele1.

păioa sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 82v/26 / V: (reg) păiere, pări~, pei~, peri~, pui~ / P: ~pă-ioa~ / Pl: ~re, (reg) ~ori / E: ml palliola] (Pop) 1 Văl cu care își învelesc fața femeile de la țară, ca să se apere de soare. 2 Văl de mătase cu care se îmbrobodesc femeile de la țară în zilele de sărbătoare. 3 Țesătură fină și străvezie de in, de bumbac sau de mătase. 4 (Spc) Giulgiu. 5 (Spc) Tifon. 6 Cămașă făcută dintr-un material subțire. 7 (Îvr) Păienjeniș. corectată

PĂIÉR, păiere, s. n. (Regional) Saltea umplută cu paie sau cu fîn; mindir. Peste scînduri se întinde păierul sau mindirul de paie. PAMFILE, I. C. 405. (Cu pronunțare regională) În leagăn se așterne de regulă un păieri mic. MARIAN, NA. 313.

PĂIOÁRĂ, păioare, s. f. (Regional) Țesătură fină, văl subțire. V. giulgiu. Cest fel de legi au sămănare: Cu cea pre sumțirică (= subțirică) păioară, A păinginului. BUDAI-DELEANU, Ț. 348. Cîrpa-i dalbă păioară, Păioară gălbioară. BIBICESCU, P. P. 239.

PĂIOÁRĂ ~e f. 1) Țesătură fină de in, de bumbac sau de mătase. 2) Văl confecționat dintr-o astfel de țesătură. /<lat. palliola

păioară f. Buc. văl: (Domnița) la fereastră s’arată pe obraz cu păioară POP. [Lat. PALLIOLA, mântăluță].

păĭoáră (oa dift.) f., pl. e (lat. palliola, pl. [considerat ca f. sing.], d. palliolum, dim. d. pallium, manta, gĭulgĭ, macat. V. paliez). Est. Nord. Văl, hobot.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

păiér1 (drug, parte a batozei, muncitor) s. m., pl. păiéri

păiér2 (saltea) (reg.) s. n., pl. păiére

păioáră (reg.) (-ioa-) s. f., g.-d. art. păioárei; pl. păioáre

păiér (drug, parte a batozei, muncitor) s. m., pl. păiéri

păiér (saltea) s. n., pl. păiére

păioáră s. f. (sil. -ioa-), g.-d. art. păioárei; pl. păioáre

arată toate definițiile

Intrare: păier (drug, muncitor)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păier
  • păierul
  • păieru‑
plural
  • păieri
  • păierii
genitiv-dativ singular
  • păier
  • păierului
plural
  • păieri
  • păierilor
vocativ singular
  • păierule
  • păiere
plural
  • păierilor
Intrare: păier (saltea)
păier1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păier
  • păierul
  • păieru‑
plural
  • păiere
  • păierele
genitiv-dativ singular
  • păier
  • păierului
plural
  • păiere
  • păierelor
vocativ singular
plural
Intrare: păioară
păioară substantiv feminin
  • silabație: pă-ioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păioa
  • păioara
plural
  • păioare
  • păioarele
genitiv-dativ singular
  • păioare
  • păioarei
plural
  • păioare
  • păioarelor
vocativ singular
plural
păiere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

păier (saltea)

  • 1. regional Saltea umplută cu paie sau cu fân.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mindir attach_file 2 exemple
    exemple
    • Peste scînduri se întinde păierul sau mindirul de paie. PAMFILE, I. C. 405.
      surse: DLRLC
    • cu pronunțare regională În leagăn se așterne de regulă un păieri mic. MARIAN, NA. 313.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pai + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09

păioară păiere părioară peioară

  • 1. regional Țesătură fină de in, de bumbac sau de mătase; văl subțire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: văl attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cest fel de legi au sămănare: Cu cea pre sumțirică (= subțirică) păioară, A păinginului. BUDAI-DELEANU, Ț. 348.
      surse: DLRLC
    • Cîrpa-i dalbă păioară, Păioară gălbioară. BIBICESCU, P. P. 239.
      surse: DLRLC

etimologie: