6 intrări
66 de definiții
din care- explicative (34)
- morfologice (21)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte nou, recent, actual. ♦ Distanță, spațiu ce se poate parcurge în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte stabilit când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) meditații. [Var.: oară s. f.] – Din lat. hora, it. ora.
oră sf [At: ÎNV. ZĂN. 8/9 / V: (îvr) oară / Pl: ore / E: lat hora, it ora, fr heure] 1 Unitate a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde Si: ceas. 2-3 (Îlav) Cu ~a (Angajat și plătit) după un tarif orar. 4 (Îlav) Pe ~ În decurs de un ceas. 5 (Îal) La fiecare ceas. 6 (Îlav) Cu orele Timp îndelungat. 7 (Îlav) Din ~ în ~ La intervale regulate, de o oră. 8 (Îlav) ~ de ~ sau (îrg) (tot) pe ~ Foarte des Si: într-una, mereu. 9 (Îlav) La ore mici După miezul nopții Si: târziu. 10 Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care e împărțită o zi. 11 (Îla) De ultimă ~ Foarte nou. 12 (Pex) Fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic. 13 Distanță care poate fi parcursă în timp de un ceas. 14 Interval de timp nedeterminat. 15 Moment. 16 (Îlav) La ora actuală În prezent. 17 (Îlav) La ora asta În această clipă. 18 Timp fixat dinainte, cu exactitate, pentru desfășurarea unei acțiuni. 19-20 (Lecție sau) curs.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanță, spațiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în momentul de față, în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. [Var.: oară s. f.] – Din lat. hora, it. ora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
ORĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzînd 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. Feriră în această luptă crîncenă două mii de oameni... lupta țiind sece ore. ISPIRESCU, M. V. 42. Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. EMINESCU, O. I 231. ◊ Loc. adv. Cu orele = timp îndelungat. Pe oră = în decurs de un ceas. Parcurge 20 de kilometri pe oră. ◊ Loc. adj. și adv. Cu ora = angajat și plătit după un tarif orar. Lucru cu ora. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. Ne aflăm în plină epocă de anchete și discuțiuni în legătură cu manifestările literare de ultima oră. BACOVIA, O. 240. La ora actuală = în prezent, în momentul de față. ♦ Distanță, întindere, spațiu cît poate fi parcurs în timp de un ceas. Satul se află la 3 ore de București. ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care e împărțită o zi. La ce oră trebuie să vin duminică la studio? BARANGA, I. 168. Venea să-și facă observațiile astronomice pentru calculul orei. BART, E. 132. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă, moment. Trecut-au ani de lacrimi și mulți vor trece încă Din ora de urgie în care te-am perdut! ALECSANDRI, P. I 120. Este ora nălucirii... un mormînt se dezvelește. ALEXANDRESCU, M. 14. 2. Timp, moment fixat cu exactitate de mai înainte, în care cineva poate fi primit undeva. Oră de audiențe. 3. Lecție, curs. Școlarii nu mai aveau curajul să stea cu el în clasă și cei mai mulți, în orele lui, fugeau. SAHIA, N. 58. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de... – Variantă: oară (SBIERA, P. 67, GHICA, S. A. 134) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORĂ s.f. 1. Diviziune a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi; ceas. 2. Moment, timp precis (cînd cineva poate face ceva, poate fi primit undeva etc.). 3. Curs, lecție (de o oră). [< lat. hora, cf. it. ora, fr. heure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORĂ s. f. 1. diviziune a timpului, a 24-a parte dintr-o zi; ceas. 2. timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva). 3. curs, lecție (de o oră). (< it. ora, lat. hora)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ORĂ ore f. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi și cuprinzând 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ◊ ~ de ~ mereu, întruna. Din ~ în ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ în timp de o oră. ~ academică 45 de minute. 2) Distanță care poate fi parcursă într-un interval de o asemenea durată. Parisul se află la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul nopții (sau de la amiază). Ora 10. ◊ De ultimă ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durată de timp nedeterminată. ◊ La ora actuală în prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumită activitate. ◊ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanților. 6) Expunere sistematică și organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituție de învățământ. ~ de literatură. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oră f. ceas.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*óră f., pl. e (lat. hora. V. oară). Ceas, a doŭă-zecĭ și patra parte dintre doŭă răsăriturĭ de soare. Timp, moment: ora prînzuluĭ. Fig. Fam. A trece un neplăcut sfert de oră, a trece un moment critic, penibil, periculos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OARĂ3 s. f. v. oră.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
OARĂ3 s. f. v. oră.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VAR-ORĂ, vari-ore, s. f. (Fiz.) Multiplu al varsecundei[1] egal cu 3600 de varsecunde. [Abr.: varh. – Scris și: varoră] – Din fr. varheure. modificată
- În original Multiplu al secundei... — gall
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
WATT-ORĂ, wați-oră, s. m. Unitate de măsură pentru energia electrică egală cu 3600 de jouli. [Scris și: wattoră. – Pl. și: wattore] – Watt + oră (după fr. watt-heure).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
oară4 sf vz oră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
varoră sf [At: LTR2 XVIII, 438 / S și: (prescurtat) varh / Pl: ~re / E: fr varheure] (Fiz) Unitate de măsură a energiei electromagnetice reactive, corespunzătoare puterii reactive de un var1 (1) pe oră.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
wattoră sf [At: DT / P: vat~ / Pl: ~re / E: watt + oră după fr watt-heure] Unitate de măsură pentru energia electrică, egală cu 3 600 de jouli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
varoră s.f. (fiz:.) Unitate de măsură pentru energia reactivă echivalentă cu puterea reactivă de un var pe oră și egală cu 3600 de varsecunde (abr. varh). • pl. -e. /<fr. varheure.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
watt-oră s.m. (fiz.) Unitate de măsură a energiei electrice, egală cu 3 600 jouli, reprezentînd puterea furnizată de un watt într-o oră (Wh). • pl. wați-oră. /watt + oră, după fr. watt-heure, it. wattora.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VARORĂ, varore, s. f. (Fiz.) Multiplu al varsecundei egal cu 3600 de varsecunde. [Abr.: varh] – Din fr. varheure.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
WATTORĂ, wattore, s. f. Unitate de măsură pentru energia electrică egală cu 3600 de jouli. – Watt + oră (după fr. watt-heure).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
AMPERORĂ, amperore, s. f. Unitate de măsură pentru cantitatea de electricitate, egală cu 3600 C.[1] – Amper + oră (după fr. ampère-heure). modificată
- 3600°C → 3600 C — Ladislau Strifler
- sursa: DEX '84 (1984)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
KILOWATT-ORĂ, kilowați-oră, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia pe care o debitează un generator sau o consumă un receptor, dacă dezvoltă puterea de un kilowatt în timp de o oră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OARĂ1 s. f. v. oră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
WATTORĂ, wattore, s. f. Unitate de măsură pentru energia electrică, egală cu 3600 de jouli. Pronunțat: vatoră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
WATTORĂ, wattore, s. f. Unitate de măsură pentru energia electrică, egală cu 3600 de jouli. [Pr.: vat-oră] – După fr. watt-heure.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
AMPERORĂ s.f. Unitate de măsură practică pentru cantitatea de electricitate, egală cu cantitatea de electricitate care străbate un conductor în timp de o oră cînd curentul are intensitatea de un amper. [< fr. ampère-heure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
KILOWATT-ORĂ s.m. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat într-o oră de un sistem care are o putere de un kilowatt. [Cf. fr. kilowatt-heure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VARORĂ s.f. (Fiz.) Unitate de energie reactivă corespunzînd puterii reactive de un var pe oră. [< fr. varheure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
WATTORĂ s.f. Unitate de măsură a energiei electrice, egală cu puterea furnizată de un watt într-o oră. [Pron. vat-. / cf. it. wattora, fr. wattheure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMPER-ORĂ s. f. unitate de măsură a cantității de electricitate, reprezentând sarcina transportată de un curent cu intensitatea de un amper, în timp de o oră. (< fr. ampère-heure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
KILOWATT-ORĂ s. m. unitate de măsură a energiei, egală cu energia produsă într-o oră de un generator cu puterea de un kilowatt. (< fr. kilowatt-heure)[1] modificată
- În MDN cuvântul-titlu este kilowat-oră. — raduborza
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VARORĂ s. f. unitate de energie reactivă corespunzând puterii reactive de un var pe oră. (< fr. varheure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
WATTORĂ s. f. unitate de măsură a energiei electrice, egală cu puterea de un watt în timp de o oră. (după fr. watt-heure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMPER-ORĂ ~e f. Unitate de măsură pentru cantitatea de curent electric care străbate un conductor în decursul unui interval de timp, când curentul are intensitate de un amper. /<fr. ampere-heure
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
WATTORĂ ~e f. Unitate de măsură pentru energia electrică, egală cu 3600 jouli. [Sil. watt-o-] /watt + oră
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oră s. f., g.-d. art. orei; pl. ore; abr. h/H (la ora/orele 5)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oră s. f., g.-d. art. orei; pl. ore; abr. h
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oră s. f., g.-d. art. orei; pl. ore
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oră
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
oră, -re (ceas).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
amper-oră s. m., pl. amperi-oră; simb. Ah/A·h
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
kilowatt-oră s. m., pl. kilowați-oră; simb. kWh
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
var-oră s. m., g.-d. art. varului-oră; pl. vari-oră
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
watt-oră s. m., pl. wați-oră; simb. Wh
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Mada Puscas
- acțiuni
amper-oră s. m., pl. amperi-oră; simb. Ah/A·h
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
kilowatt-oră s. m., pl. kilowați-oră; simb. kWh
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
kilowatt-oră s. m., pl. kilowați-oră; simb. kWh
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
var-oră s. m., g.-d. art. varului-oră; pl. vari-oră
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
!watt-oră (wat-to / watt-o-) s. m., g.-d. art. wattului-oră; pl. wați-oră; simb. Wh[1] modificată
- În original figurează s. n., dar forma de pl. contrazice acest gen. — gall
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
kilowatt-oră s. m., pl. kilowați-oră; simb. kWh
- sursa: DOOM (1982)
- adăugată de tavi
- acțiuni
amper-oră s. f., g.-d. art. amper-orei; pl. amper-ore; simb. Ah
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
kilowatt-oră s. m., pl. kilowați-oră; simb. kWh
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
varoră s. f. (sil. mf. var-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
wattoră s. f. (sil. mf. watt-), g.-d. art. wattorei; pl. wattore; simb. Wh
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amper-oră, pl. amper-ore
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
kilowatt-oră
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mașină-oră, pl. mașină-ore
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORĂ s. 1. ceas. (O ~ are 60 de minute.) 2. v. răstimp. 3. v. moment. 4. clasă, curs, lecție. (De ce ai lipsit de la ~?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ORĂ s. 1. ceas. (O ~ are 60 de minute.) 2. ceas, interval, perioadă, răstimp, timp. (A așteptat o ~ bună pîna să vină acela.) 3. ceas, clipă, clipită, minut, moment, secundă, timp, vreme, (rar) clipeală, (pop.) cirtă, soroc, (înv. și reg.) cescuț. (A sosit ~ cînd...) 4. clasă, curs, lecție. (De ce ai lipsit de la ~?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
oară (ori), s. f. – 1. (Înv., rar) Oră, ceas. – 2. Dată. – Mr., megl. oară. Lat. hōra (Densusianu, Hlr., 223; Pușcariu 1213; Candrea-Dens., 1270; REW 4176), cf. alb. herë (Philippide, II, 644), it., prov. ora, fr. heure, sp., port. hora. Expresia a-și veni în ori (Bucov., Trans., Banat, a-și veni în fire) pare să aibă la bază același cuvînt. – Der. ao(a)re(a) (var. ao(a)ri), adv. (înv., o dată; cînd), cu a- adverbial, cf. alb. aherë.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ORA..., determinare a poziției unui corp aerian luându-se ca referință cadranul unui ceas, localizarea făcându-se în funcție de unghiul format de direcția de zbor și corpul respectiv, exprimarea poziției făcându-se în ore (de la 1 la 12).
oară, ori, s.f. – 1. Oră, ceas. 2. (reg.) Fire; în expresia a-și veni în oară/ori = a-și veni în fire, a-și reveni (după un moment de slăbiciune), a se întrema. Termen specific subdialectului maramureșean (Tratat, 1984: 347). – Lat. hora „oră, ceas” (Scriban, DER, DEX, MDA) > rom. oară, oră. Expresia a-și veni în ori, pare să aibă la bază același cuvânt (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oară, ori, s.f. – 1. Oră, ceas. 2. Fire; în expresia a-și veni în oară/ori = a-și veni în fire, a-și reveni (după un moment de slăbiciune), a se întrema. Sens atestat în Trans., Banat, Maram. și nordul Mold. – Lat. hora < rom. oară, oră. Expresia a-și veni în ori, pare să aibă la bază același cuvânt (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
kWh (METR.), simbol pentru kilowatt-oră.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULTIMA FORSAN (lat.) e poate ultima (oră) – Inscripție pe cadranul unor orologii. Clipa prezentă este, poate, ultima pe care o trăiești.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Five o’clock (engl.) – Traduse literal, aceste cuvinte înseamnă ora cinci dar, ca expresie, desemnează acele ceaiuri pe care burghezia le organiza în cerc intim, acasă, într-o zi fixă din săptămînă; se serveau gustări și se obișnuiau cancanuri și jocuri. Poeții Anghel și Iosif au încondeiat virulent aceste moravuri într-o poezie intitulată Five o’clock, din care extragem strofa: „Se fac grupări aparte, dar flirtul între tineri E-același pretutindeni, atît că-și schimbă locul. Primește-o doamnă miercuri și altă doamnă vineri: Căci care dintre doamne nu-și are five o’clock-ul?!” O schiță satirică a lui Caragiale la adresa acestor moravuri, poartă de asemenea titlul Five o’clock. Interesant este însă că expresia – deși în engleză – nu e folosită de englezi, fiindcă ei nu obișnuiesc să bea ceaiul la ora 5.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Quart d’heure de Rabelais (fr. „Sfertul de oră al lui Rabelais”) – Se povestește că marele scriitor francez Rabelais, întorcîndu-se o dată de la Roma, a fost reținut, din lipsă de bani, la un han din Lyon. I s-a acordat un sfert de oră, spre a-și achita consumația și a plăti taxa poștalionului pînă la Paris. Atunci Rabelais a avut o idee năstrușnică: a așezat într-un loc vizibil din camera sa mai multe pachețele pe care scria: „otravă pentru rege”, „otravă pentru regină”, „otravă pentru dauphin” (prințul moștenitor al tronului). Hangiul, alarmat, a înștiințat de îndată autoritățile din Lyon, care l-au transportat pe Rabelais la Paris cu diligența jandarmeriei. Regele Francisc I, aflînd adevărul, s-a amuzat și l-a reținut pe Rabelais la dejun. „Sfertul de oră al lui Rabelais” a rămas de atunci o expresie care semnifică o încurcătură bănească supărătoare, sau în general un moment neplăcut și dificil din viața cuiva, dar care pînă la urmă se încheie cu bine. Balzac o folosește în romanul César Birotteau: „În acel moment, șeful chelnerilor… aduce factura. Apoi sosiră (alții)… fiecare cu nota de plată a patronului său. Sfertul de oră al lui Rabelais, zise Ragon zîmbind” (Balzac, Opere, vol. V, ESPLA, 1959, pag. 453). IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
oră sexuală expr. 1. (deț.) chemare la ordin. 2. stare de lene.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- pronunție: haș, hî
substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: var-o-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: wat-to-ră, watt-o-ră
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- pronunție: vatoră
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
oră, oresubstantiv feminin
- 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: ceas
- Feriră în această luptă crîncenă două mii de oameni... lupta țiind zece ore. ISPIRESCU, M. V. 42. DLRLC
- Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. EMINESCU, O. I 231. DLRLC
- 1.1. Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La ce oră trebuie să vin duminică la studio? BARANGA, I. 168. DLRLC
- Venea să-și facă observațiile astronomice pentru calculul orei. BART, E. 132. DLRLC
- 1.1.1. Moment al zilei calculat de la miezul nopții (sau de la amiază). NODEX
- Ora 10. NODEX
-
-
- 1.2. Fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. DEX '09 DEX '98
- 1.3. Distanță, spațiu ce se poate parcurge în timp de un ceas. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Satul se află la 3 ore de București. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
-
- Trecut-au ani de lacrimi și mulți vor trece încă Din ora de urgie în care te-am perdut! ALECSANDRI, P. I 120. DLRLC
- Este ora nălucirii... un mormînt se dezvelește. ALEXANDRESCU, M. 14. DLRLC
-
- 1.5. Oră academică = 45 de minute. NODEX
- Cu orele = timp îndelungat. DLRLC
- Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Parcurge 20 de kilometri pe oră. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
- Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. DEX '09 DLRLC
- Lucru cu ora. DEX '09 DLRLC
-
- Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. DEX '09 NODEX
-
- Ne aflăm în plină epocă de anchete și discuțiuni în legătură cu manifestările literare de ultima oră. BACOVIA, O. 240. DLRLC
-
- La ora actuală = în momentul de față, în prezent. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
- 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. DEX '98 DLRLC DN
- Oră de audiențe. DEX '98 DLRLC DN
- 2.1. Ore de primire = timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanților. NODEX
-
- 3. Expunere sistematică și organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituție de învățământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
- Oră de literatură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
- Școlarii nu mai aveau curajul să stea cu el în clasă și cei mai mulți, în orele lui, fugeau. SAHIA, N. 58. DLRLC
- A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. DEX '09 DEX '98
-
- comentariu h DOOM 2
etimologie:
- hora DEX '09 DEX '98 DN
- ora DEX '09 DEX '98 DN
- heure DN
amper-oră, amperi-orăsubstantiv masculin
- 1. Unitate de măsură pentru cantitatea de electricitate, egală cu 3600 C. DEX '84
- diferențiere Unitate de măsură practică pentru cantitatea de electricitate, egală cu cantitatea de electricitate care străbate un conductor în timp de o oră când curentul are intensitatea de un amper. DN
- comentariu Ah, A∙h DOOM 2
etimologie:
- Amper + oră DEX '84
- ampère-heure DEX '84 DN
kilowatt-oră, kilowați-orăsubstantiv masculin
- 1. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat într-o oră de un sistem care are o putere de un kilowatt. DLRLC DN
- comentariu kWh DOOM 2
etimologie:
- kilowatt-heure DN
var-oră, vari-orăsubstantiv masculin
- 1. Multiplu al varsecundei egal cu 3600 de varsecunde. DEX '09
- diferențiere Unitate de energie reactivă corespunzând puterii reactive de un var pe oră. DN MDN '00
- comentariu varh DEX '09
etimologie:
- varheure. DEX '09
watt-oră, wați-orăsubstantiv masculin
- 1. Unitate de măsură pentru energia electrică egală cu 3600 de jouli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- diferențiere Unitate de măsură a energiei electrice, egală cu puterea furnizată de un watt într-o oră. DN
- comentariu Wh DOOM 2
etimologie:
- Watt + oră DEX '09 DEX '98
- watt-heure DEX '09 DEX '98 DLRM DN
-
- wattora DN