20 de definiții pentru oleacă leacă

school Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OLEÁCĂ adv. (Pop.) Puțin, nițel. ◊ Loc. adv. Nici oleacă = niciun pic, deloc. Oleacă de... = puțin, într-o măsură oarecare, întrucâtva. [Var.: (înv. și reg.) leácă adv.] – Din ngr. oligháki.

olea2[1] sf vz holercă

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

olea1 av [At: DOSOFTEI, ap. GCR I, 253/5 / V: (îrg) l~, (reg) ola~, oleac / E: ngr ὀλίγακι] (Pop) 1 Puțin. 2 (Reg; îlav) Nici (sau nice) ~ Nici un pic. 3 (Îlav) ~ de Puțin. 4 (Îal) într-o măsură oarecare Si: întrucâtva.

OLEÁCĂ adv. (Pop.) Puțin, nițel. ◊ Loc. adv. Nici oleacă = nici un pic, deloc. Oleacă de... = puțin, într-o măsură oarecare, întrucâtva. [Var.: (înv. și reg.) leácă adv.] – Din ngr. oligháki.

OLEÁCĂ adv. Puțin. Ascultă-mă și pe mine oleacă, Costel. C. PETRESCU, C. V. 87. Dumneata bei oleacă? REBREANU, I. 18. Lasă, Oană, pe biata doamnă să se întinză oleacă. DELAVRANCEA, A. 129. ◊ Loc. adj. Oleacă de... = puțin. Oleacă de apă.

OLEÁCĂ adv. pop. În cantitate mică; nu prea mult; puțin; nițel. ◊ ~ de... puțin; câtva. Nici ~ nici măcar puțin; nici un pic; deloc; defel. /<ngr. oligháki

LEÁCĂ adv. v. oleacă.

leacă f. Mold. puțin de tot: o leacă de vin, așteaptă o leacă. [Gr. mod. OLIGAKI (vocala inițială considerată ca pronume)].

leácă (ea dift.) f. (ngr. oligáki și oliáki, puțintel, dim. d. oligos, puțin, prefăcut în o leacă după o țîră, o bucată. Cp. și cu vsl. olĕkŭ, otŭlĕkŭ, rămășiță). Est. Puțin: o leacă de pîne, de apă; a do mi o leacă. – Se scrie ob. oleacă. V. lecuță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OLEÁCĂ adv. v. câtva, nițel, puțin.

olea adv. v. CÎTVA. NIȚEL. PUȚIN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leácă s. f. – Pic, cîtime mică, fărîmă, pișcătură, fir, bob, strop. (Se folosește numai cu art. indef. oleacă „puțin”). Ngr. ὀλιγάϰι dim. al lui ὀλίγο (Cihac, II, 680; Philippide, Principii, 107; Scriban). Ngr. se pronunță și ὀλιάϰι; cf. abruz. licca „un pic”. A ajuns să se confunde cu leac „remediu”, prin obișnuința de a administra medicamentele în cantități foarte mici; din această confuzie rezultă leac, s. n. (pic), de leac (încrucișat cu de loc) „complet, total, fără limite”. Pentru separarea lui o, considerat greșit ca art., cf. strachină și, în sens contrar, omidă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

oleácă, (leacă, ole), adv. – (reg.) Puțin, un strop, un pic: „Mai lăsați-mă-olecuță” (Antologie, 1980: 8). „Șî mai fă-mi ole de umbră” (Ștețco, 1990: 150). – Din ngr. oligháki „puțintel” (Scriban, DEX, MDA) < oligos „puțin” (Scriban).

oleácă, (leacă, ole), adv. – Puțin, un strop, un pic: „Mai lăsați-mă-olecuță” (Antologie 1980: 8). „Șî mai fă-mi ole de umbră” (Ștețco 1990: 150). – Din ngr. oligháki (DEX).

Intrare: oleacă
oleacă adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • olea
leacă1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • lea

oleacă leacă

etimologie: