13 definiții pentru „oferi”   conjugări

OFERÍ, ofér, vb. IV. Tranz. 1. A propune cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.) să primească un lucru necerut; a da în dar, a pune la dispoziție. ♦ Refl. A se declara dispus să facă un serviciu, a se pune la dispoziția cuiva. 2. A propune spre cumpărare o marfă, un bun etc. ♦ A propune un preț pentru o marfă, pentru un bun etc. 3. Fig. A înfățișa, a arăta, a etala, a prezenta ceva. – Din it. offerire.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de Adriana Stoian | Semnalează o greșeală | Permalink

OFERÍ, ofér, vb. IV. Tranz. 1. A propune cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.) să primească un lucru necerut; a da în dar, a pune la dispoziție. ♦ Refl. A se declara dispus să facă un serviciu, a se pune la dispoziția cuiva. 2. A propune spre cumpărare o marfă, un bun etc. ♦ A propune un preț pentru o marfă, pentru un bun etc. 3. Fig. A înfățișa, a arăta, a etala, a prezenta ceva. – Din it. offerire.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OFERÍ, ofér, vb. IV. T r a n z. 1. A propune cuiva (în semn de atenție, din bunăvoință etc.) să primească un lucru necerut; a da în dar, a pune la dispoziție. Oferi tabachera cu țigări. C. PETRESCU, Î. II 171. Scaunul acesta este al meu... Vi-l ofer. SEBASTIAN, T. 120. Iată adăpostul și straja ce le poate oferi baciul. ODOBESCU, S. III 18. ♦ Refl. A se pune la dispoziția cuiva. Flăcăul se oferi bucuros să-l conducă el. REBREANU, R. I 160. 2. A propune spre cumpărare o marfă, un bun etc. ♦ A propune un preț pentru o marfă, un bun etc. A oferi 50 de lei pentru o carte. 3. F i g. A înfățișa, a arăta, a prezenta. Vedea cu stranie limpezime... tot ce faima și flora celor cinci continente oferă în pămînt, pe pămînt, în apă și în văzduh. C. PETRESCU, C. V. 119. Ei pot oferi literaturii și artei o comoară nesecată de subiecte. DEMETRESCU, O. 182.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

oferí (a ~) vb., ind. prez. 3 oféră, imperf. 3 sg. ofereá; conj. prez. 3 să ofére

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oferí vb., ind. prez. 1 sg. ofér, 3 sg. și pl. oféră, imperf. 3 sg. ofereá; conj. prez. 3 sg. și pl. ofére

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OFERÍ vb. 1. v. da. 2. a da. (Își ~ reciproc buchete de flori.) 3. v. dărui. 4. (rar) a propune. (A ~ ceva spre vânzare.) 5. a da, a plăti. (Cât ~ pe marfa mea?) 6. a înfățișa, a prezenta. (Valea Oltului ~ priveliști minunate.)

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A oferi ≠ a cere

Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OFERÍ vb. IV. tr. 1. A dărui. 2. A face o ofertă de vânzare (pentru o marfă etc.). ♦ A propune un preț. [P.i. ofér, 3,6 -ră, conj. -re. / < lat. offerre, cf. fr. offrir].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OFERÍ vb. tr. 1. a dărui. 2. a face o ofertă. ◊ a propune un preț. 3. (fig.) a înfățișa, a prezenta. (< lat. offerre, it. offerire)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oferí (ofér, oferít), vb. – A dărui, a prezenta. Lat. offerre, fr. offrir, asimilat cu conj. de la feri, suferi, cf. referi, conferi.Der. ofertă, s. f., din it. offerta; ofrandă, s. f., din fr. offrende.

Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

A OFERÍ ofér tranz. 1) A pune la dispoziție; a propune; a da. ~ un ajutor. 2) A da în semn de atenție sau respect. ~ un cadou. ~ un buchet de flori. 3) A da pentru o marfă. 4) fig. A expune pentru a fi văzut; a pune în față; a înfățișa; a prezenta; a arăta. /<it. offerire, fr. offrir, lat. offerre

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

oferì v. 1. a da din bunăvoință sau din recunoștință: a oferi un dar; 2. a arăta vederii, a înfățișa minții: acest peisaj oferă un tablou încântător; 3. a pune la dispozițiune: a oferi o cameră; 4. a se propune, a se prezenta: m’ofer a vă servi.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*ofér, a -í, v. tr. (lat. óf-fero, of-férre. – El oféră, eĭ oféră; să ofere. V. sufer. Prezent [!], întind, daŭ cu plăcere: a oferi cuĭva un pahar de ceaĭ. Pun la dispozițiune: a oferi cuĭva o cameră, patriiĭ brațu. Arăt, înfățișez, expun vederiĭ: veteranu îșĭ oferi cicatricile [!], satu oferă o frumoasă priveliște. V. refl. Mă pun la dispozițiune: mă ofer să te conduc. – Nu se zice m´ofer, s´ofer, s´ofere, ci numaĭ mă ofer, se oferă, să ofere.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink