19 definiții pentru oblânc
din care- explicative (13)
- ortografice (4)
- etimologice (1)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBLÂNC, oblăncuri, s. n. Partea de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. – Din sl. oblonkŭ.
oblânc sn [At: NECULCE, L. 13 / V: (reg) ho~, ibână sf, ibâncă sf, iebâncă sf, obâncă sf, ~că sf, ~ng, obrâncă sf, podl~ sm, / Pl: ~uri și (rar) ~nce, ~nci / E: vsl облѫвъ] 1 Parte de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. 2 (Reg; îe) A lua straița la ~ A pune traista pe umăr. 3 (Reg) Fiecare dintre cele două lemne încovoiate care leagă părțile laterale ale unor șei de lemn. 4 (Îrg) Toc de piele atârnat de șa în care se țineau armele. 5 (Reg) Pătură care se pune sub șa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBLÂNC, oblâncuri, s. n. Partea de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. – Din sl. oblonkŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
OBLÂNC ~uri n. Partea din față, puțin mai ridicată, a șeii. [Sil. o-blânc] /<sl. oblonku
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oblânc n. partea dinainte sau dinapoi la o șea: anină armele la oblânc CR. [Slav. OBLÕKÜ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ebânc sn vz oblânc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hoblânc sn vz oblânc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
obâncă sf vz oblânc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oblâncă sf vz oblânc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oblâng sn vz oblânc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obrâncă2 sf vz oblânc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBLÎNC, oblîncuri, s. n. Partea de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. Călăreții se aplecară pe oblîncuri, caii zguduiră pămîntul în ropotul copitelor. SADOVEANU, O. VI 48. Să doboare cocorii... repezind asupră-le agerii săi șoimi, legați de oblîncul șelei. ODOBESCU, S. III 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
oblînc n., pl. urĭ și e (vest. oblonkŭ, oblînc, d. lonkŭ, arc [d. lenšti-lenkon, a încovoĭa]; sîrb. óblûk, rus. oblúk, pol. oblak). Arcada din apoĭ a șeleĭ. (Se zice și despre cea din ainte). V. cĭochină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oblânc (desp. o-blânc) s. n., pl. oblâncuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oblânc (o-blânc) s. n., pl. oblâncuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oblânc s. n. (sil. -blânc), pl. oblâncuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oblânc, -curi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
oblînc (oblîncuri), s. n. – Partea de dinaintea șeii, mai ridicată și încovoiată. – Mr. blîncu, megl. ublonc. Sl. obląku, din laku „arc” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 220; Conev 73; Vasmer, II, 241), cf. bg. oblăk, sb., cr., rus. obluk, slov. oblok, ceh. oblouk, pol. obłęk. Este dublet al lui obloc, s. n. (Trans., fereastră), din cr., slov. oblok, prin intermediul mag. ablak. – Cf. oblon.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.
oblấnc, oblâncuri, (hoblânc), s.n. Cornul de la șa. – Din sl. oblonkǔ (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
- silabație: o-blânc
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
oblânc, oblâncurisubstantiv neutru
- 1. Partea de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Călăreții se aplecară pe oblîncuri, caii zguduiră pămîntul în ropotul copitelor. SADOVEANU, O. VI 48. DLRLC
- Să doboare cocorii... repezind asupră-le agerii săi șoimi, legați de oblîncul șelei. ODOBESCU, S. III 54. DLRLC
-
etimologie:
- oblonkŭ DEX '98 DEX '09