3 intrări

Articole pe această temă:

46 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

OÁRE adv. (De obicei întărește valoarea interogativă sau dubitativă a unei propoziții) Oare nu cumva a venit pe la d-ta pe-acasă?Lat. volet. Cf. alb. vallë.

OÁRE adv. interog. (De obicei întărește valoarea interogativă sau dubitativă a unei propoziții) Oare nu cumva a venit pe la d-ta pe-acasă?Lat. volet. Cf. alb. vallë.

OÁRE adv. interog. Întărește valoarea interogativă sau dubitativă a unor propoziții. De ce m-am dus eu oare La locul unde turme pasc? COȘBUC, P. II 215. Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe la d-ta pe-acasă? CREANGĂ, P. 31. Un bucium se aude în codri. Ce-o fi oare? ALECSANDRI, T. II 62. Care oare va fi rezultatul final al acestei căi? BĂLCESCU, O. II 9.

OÁRE adv. (interogativ) 1. poate?, (astăzi rar) au?, (înv. și pop.) ori?, (reg.) doar? (~ nu ți-am dat ce ai vrut?) 2. dar?, păi? (~ așa să fie?)

OÁRE conj. v. fie, ori, sau.

oáre adv. – Servește pentru a întări interogația: atunci, așadar, deci. – Var. ori. Mr. ori. Lat. *volet, formă populară în loc de vult „vrea” (Tiktin, Scriban). Der. din oară „dată” (Candrea) e mai dificil semantic. – Var. ori, identică semantic în interogație, se preferă acum în alternanță ori... ori (sau... sau) și se pare să se nuanțeze diferit în compunere. Comp. doară (var. doar, fam. dor), adv. (atunci, deci, servește pentru a întări interogația; poate, întîmplător; măcar, cel puțin; posibil; numai; la urma urmei), în loc de de oare (după Cihac, I, 183; Candrea-Dens., 1270 și Candrea, din lat. de hora; după Philippide, Principii, 93, din lat. dolet; după Procopovici, Dacor., III, 629-42, în loc de a doua oară; după Scriban, din lat. *devolet; oarecine, pron. indef. (o persoană nedeterminată); oricine, pron. indef. (cineva); orișicine, pron. indef. (cineva); oarece, pron. indef. (un anumit lucru); ori(și)ce, pron. indef. (un lucru oarecare); oarecare (var. ori(și)care), adj. indef. (cineva); oarecînd, adv. (într-un timp nedeterminat, odată); ori(și)cînd, adv. (în orice moment, totdeauna); oarecît, adj. (o anumită cantitate); ori(și)cît, adj. (orice cantitate); oarecum, adv. (într-un anumit fel); ori(și)cum, adv. (de orice fel); oareunde, adv. (într-o anumită parte); ori(și)unde, adv. (în orice loc). Nuanțele indicate nu sînt perfect delimitate; oareși- este ceva mai rar decît oriși-. Pentru comp. cf. lat. -vult, sp. quiera, sl. ašte. Din rom. provine iud. sp. or „sau” (Wagner 75) și rut. vare (Miklosich, Wander., 20; Candrea, Elemente, 408).

OÁRE adv. (atribuie celor spuse valoare interogativă sau dubitativă): ~ așa să fie? Se poate ~? /<lat. volet

oare adv. 1. exprimă o întrebare îndoelnică: va veni oare? 2. intră în compozițiunea unor adverbe și pronume, dându-le un sens indefinit: oarecând, odinioară; oarecare, ceva; oarecine, cineva; oarecum, întru câtva. [V. oară]. V. ori.

oare f. pl. păsări de curte: oare, rațe, gâște, din drum până strâng PANN. [Cf. lat. ALAE, aripate].

oare și (vechĭ) váre conj. interogativă (lat. *volet, cl. vult, vrea, de unde s’a făcut *voare, apoĭ oare, ca oĭ face din voĭ face, ĭar pe de altă parte *voare s’a prefăcut în vare ca afară din afoară din cauza labialeĭ. V. orĭ și voĭ 2). El e oare? Oare el e? Se poate să fie el? Nu știŭ bine dacă e el orĭ altu). – Ajută la formarea unor pron. și adv. cărora le dă un înț. indefinit: oare-care, oare-cine, oare-cînd, oare-cum. De oare ce, de vreme ce, odată ce, fiind-că, din pricină că, căcĭ: de oare ce ploŭă, rămînem acasă; gheața se topește, de oare ce e cald.

OÁRĂ3 s. f. v. oră.

OÁRĂ2 oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”.

ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte nou, recent, actual. ♦ Distanță, spațiu ce se poate parcurge în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte stabilit când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) meditații. [Var.: oáră s. f.] – Din lat. hora, it. ora.

OÁRĂ2, oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”.

ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanță, spațiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în momentul de față, în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. [Var.: oáră s. f.] – Din lat. hora, it. ora.

OÁRĂ2, oare, s. f. (Regional; mai ales la pl.) Pasăre de curte; orătanie, galiță. Să aducă porumbul și meiul cu banița, ca să-și îndestuleze el. drăguțele lui de păsări. Dar să te ții bătaie pe oare. MACEDONSKI, O. III 50. – Pl. și: (învechit) oară (PANN, P. V. II 64).

ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzînd 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. Feriră în această luptă crîncenă două mii de oameni... lupta țiind sece ore. ISPIRESCU, M. V. 42. Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. EMINESCU, O. I 231. ◊ Loc. adv. Cu orele = timp îndelungat. Pe oră = în decurs de un ceas. Parcurge 20 de kilometri pe oră.Loc. adj. și adv. Cu ora = angajat și plătit după un tarif orar. Lucru cu ora. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. Ne aflăm în plină epocă de anchete și discuțiuni în legătură cu manifestările literare de ultima oră. BACOVIA, O. 240. La ora actuală = în prezent, în momentul de față. ♦ Distanță, întindere, spațiu cît poate fi parcurs în timp de un ceas. Satul se află la 3 ore de București. ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care e împărțită o zi. La ce oră trebuie să vin duminică la studio? BARANGA, I. 168. Venea să-și facă observațiile astronomice pentru calculul orei. BART, E. 132. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă, moment. Trecut-au ani de lacrimi și mulți vor trece încă Din ora de urgie în care te-am perdut! ALECSANDRI, P. I 120. Este ora nălucirii... un mormînt se dezvelește. ALEXANDRESCU, M. 14. 2. Timp, moment fixat cu exactitate de mai înainte, în care cineva poate fi primit undeva. Oră de audiențe. 3. Lecție, curs. Școlarii nu mai aveau curajul să stea cu el în clasă și cei mai mulți, în orele lui, fugeau. SAHIA, N. 58. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de... – Variantă: oáră (SBIERA, P. 67, GHICA, S. A. 134) s. f.

oáră2 (orătanie) (reg.) s. f., g.-d. art. oárei; pl. oáre

arată toate definițiile

Intrare: oare
oare adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • oare
Intrare: oară (zool.)
oară1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oa
  • oara
plural
  • oare
  • oarele
genitiv-dativ singular
  • oare
  • oarei
plural
  • oare
  • oarelor
vocativ singular
plural
Intrare: oră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • o
  • ora
plural
  • ore
  • orele
genitiv-dativ singular
  • ore
  • orei
plural
  • ore
  • orelor
vocativ singular
plural
  • pronunție: haș, hî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • h
  • h-ul
  • h-u‑
plural
  • h-uri
  • h-urile
genitiv-dativ singular
  • h
  • h-ului
plural
  • h-uri
  • h-urilor
vocativ singular
plural
oară1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oa
  • oara
plural
  • oare
  • oarele
genitiv-dativ singular
  • oare
  • oarei
plural
  • oare
  • oarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

oare

  • 1. (De obicei întărește valoarea interogativă sau dubitativă a unei propoziții)
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • De ce m-am dus eu oare La locul unde turme pasc? COȘBUC, P. II 215.
      surse: DLRLC
    • Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe la d-ta pe-acasă? CREANGĂ, P. 31.
      surse: DLRLC
    • Un bucium se aude în codri. Ce-o fi oare? ALECSANDRI, T. II 62.
      surse: DLRLC
    • Care oare va fi rezultatul final al acestei căi? BĂLCESCU, O. II 9.
      surse: DLRLC

etimologie:

oară (zool.)

  • 1. regional Pasăre de curte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: galiță orătanie un exemplu
    exemple
    • Să aducă porumbul și meiul cu banița, ca să-și îndestuleze el... drăguțele lui de păsări... Dar să te ții bătaie pe oare. MACEDONSKI, O. III 50.
      surse: DLRLC
  • comentariu învechit Plural și: oară.
    surse: DLRLC

etimologie:

oră h oară

  • 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ceas 2 exemple
    exemple
    • Feriră în această luptă crîncenă două mii de oameni... lupta țiind zece ore. ISPIRESCU, M. V. 42.
      surse: DLRLC
    • Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. EMINESCU, O. I 231.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu orele = timp îndelungat.
      surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Parcurge 20 de kilometri pe oră.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.3. locuțiune adverbială Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lucru cu ora.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas.
      surse: DEX '09 NODEX
    • surse: DEX '09 NODEX
    • 1.6. Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • La ce oră trebuie să vin duminică la studio? BARANGA, I. 168.
        surse: DLRLC
      • Venea să-și facă observațiile astronomice pentru calculul orei. BART, E. 132.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Moment al zilei calculat de la miezul nopții (sau de la amiază).
        surse: NODEX un exemplu
        exemple
        • Ora 10.
          surse: NODEX
    • 1.7. prin extensiune Fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.8. locuțiune adjectivală De ultimă oră = foarte nou.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: actual (adj.) recent un exemplu
      exemple
      • Ne aflăm în plină epocă de anchete și discuțiuni în legătură cu manifestările literare de ultima oră. BACOVIA, O. 240.
        surse: DLRLC
    • 1.9. Distanță, spațiu ce se poate parcurge în timp de un ceas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Satul se află la 3 ore de București.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.10. Durată de timp nedeterminată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: epocă moment timp (interval) 2 exemple
      exemple
      • Trecut-au ani de lacrimi și mulți vor trece încă Din ora de urgie în care te-am perdut! ALECSANDRI, P. I 120.
        surse: DLRLC
      • Este ora nălucirii... un mormînt se dezvelește. ALEXANDRESCU, M. 14.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie La ora actuală = în momentul de față, în prezent.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.12. Oră academică = 45 de minute.
      surse: NODEX
  • 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva.
    surse: DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Oră de audiențe.
      surse: DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Ore de primire = timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanților.
      surse: NODEX
  • 3. Expunere sistematică și organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituție de învățământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX sinonime: curs lecție 2 exemple
    exemple
    • Oră de literatură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • Școlarii nu mai aveau curajul să stea cu el în clasă și cei mai mulți, în orele lui, fugeau. SAHIA, N. 58.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • comentariu abreviere h
    surse: DOOM 2

etimologie: