2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUTILÁT, -Ă, mutilați, -te, adj. Ciuntit, schilodit; p. ext. desfigurat. – V. mutila.

MUTILÁT, -Ă, mutilați, -te, adj. Ciuntit, schilodit; p. ext. desfigurat. – V. mutila.

mutilat, ~ă [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~ați, ~e / E: mutila] 1 a (D. părți ale corpului) Tăiat, amputat cu o armă, în urma unei explozii, a unui accident etc. 2 a (D. oameni) Care are o parte a corpului mutilată (1). 3 a (Pex) Desfigurat. 4 sm (Spc) Invalid de război.

MUTILÁT, -Ă, mutilați, -te, adj. Ciuntit, schilodit (prin tăierea sau ruperea unui membru al corpului). Ca toate mahalalele, își avea și a voastră făpturile ei cu trupuri mutilate și cu mintea scrîntită. PAS, Z. I 54. ◊ (Substantivat) Mutilatul, după cîteva clipe, vorbi iar. CAMILAR, N. II 91. Dar pe lîngă mine trec oameni în cîrje, schilozi, betegiți, «marii mutilați» ai războiului... către mausoleul eroilor. SAHIA, N. 16.

MUTILÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Om) care nu mai e întreg; schilod. [Cf. fr. mutilé].

MUTILÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) care nu mai e întreg; schilod. (< fr. mutilé)

MUTILÁ, mutilez, vb. I. Tranz. A tăia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; p. ext. a sluți, a desfigura. – Din fr. mutiler, lat. mutilare.

MUTILÁ, mutilez, vb. I. Tranz. A tăia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; p. ext. a sluți, a desfigura. – Din fr. mutiler, lat. mutilare.

mutila vt [At: NEGULICI / Pzi: ~lez / E: fr mutiler, lat mutilare] 1 (C. i. părți ale corpului) A tăia, a amputa, a ciunti cu o armă, în urma unei explozii, a unui accident etc. 2 (C. i. ființe) A amputa o parte a corpului cu o armă, în urma unei explozii, a unui accident etc. 3 (Pex) A desfigura.

MUTILÁ, mutilez, vb. I. Tranz. A schilodi, a ciunti (prin tăierea sau ciopîrțirea unui membru al corpului, v. amputa); p. ext. a sluți, a deforma, a zdrobi. (Fig.) Acela este tipograful care, în primul tău poem, din zăpăceală, Ți-a mutilat trei strofe lapidare. TOPÎRCEANU, B. 98. A mutila lucrarea de artă este, cu un cuvînt, o profanare. CARAGIALE, O. III 244.

MUTILÁ vb. I. tr., refl. (Adesea fig.) A (se) schilodi, a (se) ciunti; (p. ext.) a (se) desfigura, a (se) deforma. [< fr. mutiler, cf. lat. mutilare].

MUTILÁ vb. tr. a tăia, a amputa, a schilodi; a ciunti; (p. ext.) a desfigura, a deforma. (< fr. mutiler, lat. mutilare)

A MUTILÁ ~éz tranz. 1) (ființe) A face să-și piardă integritatea fizică (printr-o rană gravă sau prin amputarea unui membru); a schilodi; a sluți; a estropia. 2) fig. (obiecte) A deteriora în mod grav; a strica. /<fr. mutiler, lat. mutilare

mutilà v. 1. a ciunti, a tăia un membru al corpului: au mutilat pe captiv; 2. fig. a lipsi de o parte necesară: a mutila o statuă, o operă.

*mutiléz v. tr. (lat. mútilo, -áre, d. mútilus, mutilat. V. muche). Cĭocîrtesc, taĭ, sfărîm membrele: mașina a mutilat un lucrător, barbariĭ aŭ mutilat statuele. Fig. Modific stricînd: a mutila o pĭesă de teatru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mutilát adj. m., pl. mutiláți; f. sg. mutilátă, pl. mutiláte

mutilá (a ~) vb., ind. prez. 3 mutileáză

mutilá vb., ind. prez. 1 sg. mutiléz, 3 sg. și pl. mutileáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MUTILÁT adj., s. (MED.) 1. adj. schilod, schilodit, (livr.) estropiat, (pop.) stropșit, (înv. și reg.) stricat, (reg.) schilăvit, (înv.) rupturit, sacatifsit. (Persoană ~ într-un accident.) 2. adj., s. v. invalid.

MUTILAT adj., s. (MED.) 1. adj. schilod, schilodit, (livr.) estropiat, (pop.) stropșit, (înv. și reg.) stricat, (reg.) schilăvit, (înv.) rupturit, sacatifsit. (Persoană ~.) 2. adj., s. invalid, (înv.) sacatifsit. (~ de război.)

MUTILÁ vb. (MED.) a (se) schilodi, (livr.) a (se) estropia, (înv. și reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilăvi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a (se) chilăvi, (înv.) a (se) rupturi, (grecism înv.) a (se) sacatifsi. (Accidentul l-a ~.)

MUTILA vb. (MED.) a (se) schilodi, (livr.) a (se) estropia, (înv. și reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilăvi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a (se) chilăvi, (înv.) a (se) rupturi, (grecism înv.) a (se) sacatifsi. (Accidentul l-a ~.)

arată toate definițiile

Intrare: mutilat
mutilat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mutilat
  • mutilatul
  • mutilatu‑
  • mutila
  • mutilata
plural
  • mutilați
  • mutilații
  • mutilate
  • mutilatele
genitiv-dativ singular
  • mutilat
  • mutilatului
  • mutilate
  • mutilatei
plural
  • mutilați
  • mutilaților
  • mutilate
  • mutilatelor
vocativ singular
plural
Intrare: mutila
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mutila
  • mutilare
  • mutilat
  • mutilatu‑
  • mutilând
  • mutilându‑
singular plural
  • mutilea
  • mutilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mutilez
(să)
  • mutilez
  • mutilam
  • mutilai
  • mutilasem
a II-a (tu)
  • mutilezi
(să)
  • mutilezi
  • mutilai
  • mutilași
  • mutilaseși
a III-a (el, ea)
  • mutilea
(să)
  • mutileze
  • mutila
  • mutilă
  • mutilase
plural I (noi)
  • mutilăm
(să)
  • mutilăm
  • mutilam
  • mutilarăm
  • mutilaserăm
  • mutilasem
a II-a (voi)
  • mutilați
(să)
  • mutilați
  • mutilați
  • mutilarăți
  • mutilaserăți
  • mutilaseți
a III-a (ei, ele)
  • mutilea
(să)
  • mutileze
  • mutilau
  • mutila
  • mutilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mutilat

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ca toate mahalalele, își avea și a voastră făpturile ei cu trupuri mutilate și cu mintea scrîntită. PAS, Z. I 54.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Mutilatul, după cîteva clipe, vorbi iar. CAMILAR, N. II 91.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Dar pe lîngă mine trec oameni în cîrje, schilozi, betegiți, «marii mutilați» ai războiului... către mausoleul eroilor. SAHIA, N. 16.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi mutila
    surse: DEX '98 DEX '09

mutila

etimologie: