2 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUSCAL2, muscali, s. m. 1. (Înv. și pop.) Locuitor din orașul Moscova sau din împrejurimi; p. gener. rus; (la pl. art.) poporul rus. 2. (Înv. și reg.) Birjar (de origine rusă). ♦ Birjă. [Var.: moscal s. m.] – Din rus., ucr., pol. moskal.

MUSCAL2, muscali, s. m. 1. (Înv. și pop.) Locuitor din orașul Moscova sau din împrejurimi; p. gener. rus; (la pl. art.) poporul rus. 2. (Înv. și reg.) Birjar (de origine rusă). ♦ Birjă. [Var.: moscal s. m.] – Din rus., ucr., pol. moskal.

MUSCAL1, muscaluri, s. n. (Înv. și pop.) Nai. – Din tc. miskal.

MUSCAL1, muscaluri, s. n. (Înv. și pop.) Nai. – Din tc. miskal.

muscal2 sn [At: HERODOT (1645), 9 / Pl: ~uri / E: tc miskal] (Îvp) Nai.

muscal1 sm [At: M. COSTIN, O. 256 / V: mos~, (îrg) ~an / Pl: ~i / E: pn moskal, ucr, rs москаль] 1 (Îvp) Locuitor din orașul Moscova sau din regiunea apropiată. 2 (Îvp; pgn) Rus. 3 (Îvp; lpl; pgn) Popor rus. 4 (Îe) De când ~ii cu coadă De demult. 5 (Mun; iuz) Birjar de origine rusă. 6 (Pex) Birjă. 7 (Mun; înv; arg) Monedă de douăzeci de lei, reprezentând altădată tariful unei curse cu trăsura.

MUSCAL3, muscale, s. n. (Învechit) Nai.

MUSCAL1, muscali, s. m. (Învechit) Rus. Un muscal a avut milă de nenorociții săteni și n-a protejat pre hoți. IONESCU, M. 254. – Variantă: moscal (RUSSO, S. 11) S. M.

MUSCAL2, muscali, s. m. (Munt.; învechit) Birjar care conducea o trăsură elegantă. Nu mai aveai cap să umbli pe pod de muscalii dumnealui. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.

MUSCAL1, muscale, s. n. (Înv.) Nai. – Tc. miskal.

MUSCAL ~i m. înv. pop. 1) Persoană care făcea parte din populația de bază a Moscovei sau era originară din Moscova sau din împrejurimile ei. 2) la pl. art. Poporul rus. /<rus., ucr., pol. moskal

muscal m. 1. moscovit; 2. birjar; 3. trăsură elegantă condusă de un muscal. [Pol. MOSKAL].

muscal n. 1. fluier de trestie cu 7 găuri: trei ghitariști suflau într’un muscal GHICA; 2. instrument compus din mai multe fluiere împreunate (v. náiu). [Turc. MISKAL].

1) muscál și (maĭ rar) moscál m., pl. (rut. Moskálĭ, Rus, soldat, d. orașu Moscova; pol. Moskal). Vechĭ. Azĭ fam. Rus din nord, Moscovit. (Fem. -lcă, pl. e). Mold. Pop. Soldat, maĭ ales rusesc. Munt. Fam. Birjar. Birjă elegantă: a te plimba în muscal. V. șcapeț.

2) muscál n., pl. e și urĭ (turc. [d. ar.] miskal). Naĭ.

MOSCAL s. m. v. muscal2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

muscal1 (nai) (înv., pop.) s. n., pl. muscaluri

muscal2 (persoană) (înv., pop.) s. m., pl. muscali

muscal2 (nai) (înv., pop.) s. n., pl. muscaluri

muscal1 (persoană) (înv., pop.) s. m., pl. muscali

muscal (nai) s. n., pl. muscaluri

muscal (persoană) s. m., pl. muscali

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUSCAL s. v. birjă, nai, rus, trăsură.

muscal s. v. BIRJĂ. NAI. RUS. TRĂSURĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

muscal (-le), s. n. – Nai. Tc. (arab.) miskal (Șeineanu, II, 266). – Der. muscalagiu, s. m. (cîntăreț la nai), din tc. miskalci. Fonetismul pare să indice o încrucișare cu muscal „moscovit”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

muscal, muscali s. m. (pop.), înv.) rus

Intrare: muscal (nai)
muscal2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscal
  • muscalul
  • muscalu‑
plural
  • muscaluri
  • muscalurile
genitiv-dativ singular
  • muscal
  • muscalului
plural
  • muscaluri
  • muscalurilor
vocativ singular
plural
muscal3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscal
  • muscalul
  • muscalu‑
plural
  • muscale
  • muscalele
genitiv-dativ singular
  • muscal
  • muscalului
plural
  • muscale
  • muscalelor
vocativ singular
plural
Intrare: muscal (rus)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscal
  • muscalul
  • muscalu‑
plural
  • muscali
  • muscalii
genitiv-dativ singular
  • muscal
  • muscalului
plural
  • muscali
  • muscalilor
vocativ singular
  • muscalule
  • muscale
plural
  • muscalilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moscal
  • moscalul
  • moscalu‑
plural
  • moscali
  • moscalii
genitiv-dativ singular
  • moscal
  • moscalului
plural
  • moscali
  • moscalilor
vocativ singular
  • moscalule
  • moscale
plural
  • moscalilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muscal, muscalurisubstantiv neutru

etimologie:

muscal, muscalisubstantiv masculin

  • 1. învechit popular Locuitor din orașul Moscova sau din împrejurimi. DEX '09
    • 1.1. prin generalizare Rus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: rus
      • format_quote Un muscal a avut milă de nenorociții săteni și n-a protejat pre hoți. IONESCU, M. 254. DLRLC
    • 1.2. (la) plural articulat Poporul rus. DEX '09 DEX '98
  • 2. învechit regional Birjar (de origine rusă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: birjar
    • format_quote Nu mai aveai cap să umbli pe pod de muscalii dumnealui. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.