3 intrări
15 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mulgare1 sf [At: CHEST. V, 40 / Pl: ~gări / E: mulge] (Reg) 1 Muls (1). 2 (Îlv) A băga (sau a da) oile pe ~ A mulge oile, toamna, pentru a prepara laptele pentru iarnă. 3 Cantitate de lapte obținută de la o turmă întreagă la un muls, și care servea ca unitate de măsură pentru stabilirea cantității de lapte ce se cuvenea proprietarului Si: (reg) mulsoare (2), mulsură (2). 4 Parte a staulului unde se închid oile și unde se trec apoi prin strungă pentru a fi mulse.
mulgáre f., pl. ărĭ (d. mulg). Oaĭe care dă lapte după ce ĭ-a murit mĭelu orĭ ĭ-a fost luat (sin. cu aplecătoare). – Pușcaru dă și forma mulzare (contaminată de mînzare), uzitată numaĭ la pl. V. păcuină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULGARĂ, mulgare, adj., s. f. (Reg.) (Oaie, vacă) mulgătoare. [Pl. și: mulgări] – Mulge + suf. -ar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULGARĂ, mulgare, adj. (Pop.; despre oi, vaci) Mulgătoare. [Pl. și: mulgări] – Mulge + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MULGARĂ, mulgare și mulgări, adj. f. (Rar, popular; despre oi, vaci etc.) Mulgătoare. (Substantivat) Tamazlîcul numără 300 de vaci fătătoare, împărțite în două cîrduri, mulgarele într-unul și. cele a făta într-altul. IONESCU, D. 369.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!mulgară (reg.) adj. f., s. f., pl. mulgări (oaie/vacă mulgară)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mulgară (reg.) adj. f., s. f., pl. mulgare/mulgări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulgară adj. f., s. f., pl. mulgare/mulgări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MULGARE s. v. mulgere, muls, mulsoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulgare s. v. MULGERE. MULS. MULSOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULGARĂ adj. v. mulgătoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulgară adj. v. MULGĂTOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mulgare, mulgări, s.f. – (reg.) Oaie cu lapte; pecuini, mândzări: „Strângem stâna laolaltă ca din 400 de mândzări o’ de mulgări, apoi merem la munte” (Papahagi, 1925). – Din mulge (Scriban, MDA); din contaminarea lui mânzare cu mulge (Loșonți, 2001).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulgare, mulgări, s.f. – Oaie cu lapte; pecuini, mândzări: „Strângem stâna laolaltă ca din 400 de mândzări o’ de mulgări, apoi merem la munte” (Papahagi 1925). – Din mulge (< lat. mulgere) + -are.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulgară, mulgare, adj. (pop.) 1. (despre oi, vaci) mulgătoare, care este mulsă, care se mulge. 2. muls. 3. cantitate de lapte de la o turmă. 4. parte a staulului unde se închid oile care apoi trec prin strungă pentru a fi mulse.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv feminin (AF1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv feminin (AF51) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F51) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mulgară, mulgare / mulgară, mulgărisubstantiv feminin mulgară, mulgare / mulgară, mulgăriadjectiv feminin
- 1. (Oaie, vacă) mulgătoare. DEX '09 DLRLCsinonime: mulgătoare
- Tamazlîcul numără 300 de vaci fătătoare, împărțite în două cîrduri, mulgarele într-unul și cele a făta într-altul. IONESCU, D. 369. DLRLC
-
etimologie:
- Mulge + sufix -ar. DEX '98 DEX '09