MULGĂTOARE, mulgători, adj. f. (Despre oi, vaci etc.) Care se (poate) mulge, care are lapte. De la 140 de vaci mulgătoare de diferite seminții, nu se dobîndește mai mult de 4 pînă la 6 cofe de lapte. I. IONESCU, D. 369.

MULGĂTOARE ~ adj. (despre vaci, oi sau capre) Care se mulge. /a mulge + suf. ~ătoare

MULGĂTOR, -OARE, mulgători, -oare, s. m. și f., adj.^[1] 1. S. m. și f. Persoană care mulge vacile, oile, caprele. 2. Adj. (Pop.; despre oi, vaci, capre) Care se (poate) mulge, care are lapte; mulgară. – Mulge + suf. -ător.

mulgător, ~oare [At: PSALT. 162 / Pl: ~i, ~oare / E: mulge + -ător] 1-2 sf, af (Oaie, vacă etc.) care dă lapte, care se mulge Si: (reg) mulgară (1-2), mulgașă (1- 2), mulgăreață (1-2), (Ban) mulzare (1-2). 3 smf Persoană care mulge oile, vacile etc. 4 smf (Om; îc) ~ul~capelor Lipitoare (Hirudo medicinalis). 5 sf (Reg) Deschizătură de la strungă, pe unde trec oile la muls. 6 sf (Reg; pgn) Strungă. 7 sf (Reg) Parte a după-amiezii, în jurul orei 6, când se mulg oile.

MULGĂTOR, -OARE, mulgători, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care mulge vacile, oile, caprele. 2. Adj. (Pop.; despre oi, vaci) Care se (poate) mulge, care are lapte; mulgară. – Mulge + suf. -ător.

mulgătoare¹ (pop.) adj. f. sg. și pl. (vacă ~, vaci ~)

mulgătoare¹ (pop.) adj. f. sg. și pl.

mulgător s. m., adj. m., pl. mulgători; f. sg. și pl. mulgătoare, g.-d. sg. art. mulgătoarei

MULGĂTOARE adj. (reg.) mulgară. (Oaie ~.)

MULGĂTOARE adj. (reg.) mulgară. (Oaie ~.)

mulgător, -oare s.m., s.f., adj. I 1 s.m. <reg.> mulgar, mulgaș, zărar¹. La fermă, mulgătorii încep să mulgă vacile dimineața devreme. 2 adj. (despre oi, vaci etc.) <reg.> mulgară (v. mulgar), mulgăreață. Toate vacile pe care le are sunt mulgătoare. 3 s.f. (la stână; reg.) v. Strungă. II s.m. (art.; ornit.; reg.) mulgătorul-caprelor v. Lipitoare (v. lipitor). Păpăludă (Caprimulgus europaeus).