3 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUIERÍ, muieresc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre bărbați; depr.) A avea însușiri sau a adopta atitudini de femeie. – Din muiere1.

MUIERÍ, muieresc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre bărbați; depr.) A avea însușiri sau a adopta atitudini de femeie. – Din muiere1.

muieri vr [At: GANE, N. I, 187 / Pzi: ~resc / E: muiere1] (Reg; dep; d. bărbați) 1-2 (A căpăta însușiri sau) a adopta atitudini caracteristice femeilor.

MUIERÍ, muieresc, vb. IV. Refl. (Popular) A se moleși. N-am lăsat satul și tîrgul ca să venim în codru să ne muierim. GANE, la TDRG. Frunzuliță măr sucit, Băieții s-au muierit Și fetele s-au vorbit Să lase părul pe frunte, La băieți să nu se uite. ȘEZ. XII 81.

MUIERÍ, muieresc vb. IV. Refl. (Pop.) A se moleși. – Din muiere1.

A SE MUIERÍ mă ~ésc intranz. pop. depr. (despre bărbați) A căpăta însușiri de muiere; a se comporta ca o muiere. /Din muiere

MUIÉRE1, muieri, s. f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Spec. Femeie căsătorită; soție. – Lat. mulier, -eris.

MUIÉRE1, muieri, s. f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Spec. Femeie căsătorită; soție. – Lat. mulier, -eris.

MUIÉRE2, muieri, s. f. Acțiunea de a (se) muia; muiat1. – V. muia.

MUIÉRE2, muieri, s. f. Acțiunea de a (se) muia; muiat1. – V. muia.

muiere1 sf [At: PSALT. HUR. 112r/21 / V: (înv) ~iare / Pl: ~ri și (înv) ~iare / E: ml mulier, -ris] (Îvp; șdp) 1 Femeie. 2 (Reg; șîs ~ fată) Fecioară. 3 (Reg; îcs) De-a ~a în târg Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 4 (Înv; îs) ~ slobodă, ~ îmblătoare Prostituată. 5 Soție. 6 (Îlv) A lua (de) ~ A se căsători.

muiere2 sf [At: PISCUPESCU, O. 305/12 / V: (înv) ~iare, moi~, moire / Pl: ~ri / E: muia] 1 Umezire a unui obiect introducându-l într-o substanță lichidă Si: muiat1 (1), muietură (1). 2 (Spc) Introducere a unui aliment într-un lichid pentru a face să fie mai moale1 (1) Si: muiat1 (2), muietură (2). 3 (Spc) Introducere a rufelor murdare în apă cu sodă, cu săpun etc. cu câtva timp înainte de spălare Si: muiat1 (3), muietură (3). 4 (Spc) Întingere cu pâine sau cu mămăligă în grăsime, în sos etc. Si: muiat1 (4). 5 Udare. 6 Stropire. 7 (Spc) Îmbibare a pământului cu apă făcându-l să devină moale1 (1) Si: muiat1 (7). 8 (Spc) Transformare a unei materii în formă de pulbere în pastă prin amestecare cu un lichid Si: muiat1 (8). 9 Diminuare a durității, a rigidității Si: muiat1 (9). 10-11 Sporire a (plasticității sau) elasticității unui material Si: muiat1 (10-11). 12 Creștere a supleței Si: muiat1 (12). 13 Umezire. 14 Frăgezire. 15 Moleșire (1). 16 (Fon) Palatalizare.

MUIÉRE1, muieri, s. f. (Popular, uneori peiorativ) Femeie. Soția mea a fost muiere frumoasă. SADOVEANU, O. VII 56. Nu te mai boci ca o muiere! NEGRUZZI, S. I 156. Soacra mea, muiere rea, De mine grijă n-avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170. 2. (Regional) Soție. Era acolo unul de zicea: oameni buni, la anul o să-mi trageți voi la jug, voi cu muierile voastre. DUMITRIU, B. F. 20. Omul spunea că-l cheamă Maftei, că are muiere și șase copii numai ca ulcelele. SADOVEANU, O. VII 81. Și bogatu-mi dă avere Să iau fata lui muiere. JARNÍK-BÎRSEANU, B. 435.

MUIÉRE2, muieri, s. f. (În concurență cu înmuiere) Acțiunea de a (se) muia; articulare palatalizată a unei consoane. Muierea consoanelor.

MUIÉRE2, muieri, s. f. Acțiunea de a (se) muia.

MUIÉRE1, muieri, s. f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Soție. – Lat. mulier, -eris.

MUIÉRE ~i pop. 1) Persoană matură de sex feminin; femeie. 2) Femeie căsătorită în raport cu bărbatul ce i-a devenit soț; nevastă; soție. 3) depr. Femeie cu apucături urâte; cață; mahalagioaică. /<lat. mulier, ~eris

muiere f. femeie măritată (cu o nuanță optimistă în Muntenia, cu una peiorativă în Moldova): te însoară și-ți iea muiere PANN. [Lat. MULIEREM].

1) muĭére f. (lat. mulier, -iéris, îld. ieris, femeĭe măritată; it. moglie și rar mogliéra, nevastă; sard. muzere, pv. pg. molher, vfr. moilier, cat. muller, sp. mujer). Vechĭ. Azĭ pop. (saŭ iron. despre o femeĭe răutăcĭoasă). Femeĭe. Nevastă.

2) muĭére f. Acțiunea de a muĭa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!muierí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se muieréște, imperf. 3 sg. se muiereá; conj. prez. 3 să se muiereáscă

muierí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. muierésc, imperf. 3 sg. muiereá; conj. prez. 3 sg. și pl. muiereáscă

muiére s. f., g.-d. art. muiérii; pl. muiéri

arată toate definițiile

Intrare: muieri
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muieri
  • muierire
  • muierit
  • muieritu‑
  • muierind
  • muierindu‑
singular plural
  • muierește
  • muieriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • muieresc
(să)
  • muieresc
  • muieream
  • muierii
  • muierisem
a II-a (tu)
  • muierești
(să)
  • muierești
  • muiereai
  • muieriși
  • muieriseși
a III-a (el, ea)
  • muierește
(să)
  • muierească
  • muierea
  • muieri
  • muierise
plural I (noi)
  • muierim
(să)
  • muierim
  • muieream
  • muierirăm
  • muieriserăm
  • muierisem
a II-a (voi)
  • muieriți
(să)
  • muieriți
  • muiereați
  • muierirăți
  • muieriserăți
  • muieriseți
a III-a (ei, ele)
  • muieresc
(să)
  • muierească
  • muiereau
  • muieri
  • muieriseră
Intrare: muiere (femeie)
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muiere
  • muierea
plural
  • muieri
  • muierile
genitiv-dativ singular
  • muieri
  • muierii
plural
  • muieri
  • muierilor
vocativ singular
  • muiere
  • muiereo
plural
  • muierilor
Intrare: muiere (muiat)
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muiere
  • muierea
plural
  • muieri
  • muierile
genitiv-dativ singular
  • muieri
  • muierii
plural
  • muieri
  • muierilor
vocativ singular
  • muiere
  • muiereo
plural
  • muierilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

muiere (femeie)

  • 1. popular Persoană matură de sex feminin.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: femeie 3 exemple
    exemple
    • Soția mea a fost muiere frumoasă. SADOVEANU, O. VII 56.
      surse: DLRLC
    • Nu te mai boci ca o muiere! NEGRUZZI, S. I 156.
      surse: DLRLC
    • Soacra mea, muiere rea, De mine grijă n-avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170.
      surse: DLRLC
  • 2. popular prin specializare Femeie căsătorită.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: nevastă soție 3 exemple
    exemple
    • Era acolo unul de zicea: oameni buni, la anul o să-mi trageți voi la jug, voi cu muierile voastre. DUMITRIU, B. F. 20.
      surse: DLRLC
    • Omul spunea că-l cheamă Maftei, că are muiere și șase copii numai ca ulcelele. SADOVEANU, O. VII 81.
      surse: DLRLC
    • Și bogatu-mi dă avere Să iau fata lui muiere. JARNÍK-BÎRSEANU, B. 435.
      surse: DLRLC
  • 3. depreciativ Femeie cu apucături urâte.

etimologie:

muiere (muiat)

etimologie:

  • vezi muia
    surse: DEX '09