13 definiții pentru mușcătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUȘCĂTÚRĂ, mușcături, s. f. 1. Acțiunea de a mușca și rezultatul ei. ♦ Senzație dureroasă de arsură, usturime. ♦ Felul în care apropie cineva dinții pentru a mușca. ♦ Fig. Vorbă mușcătoare, ironie usturătoare; înțepătură. 2. Rană, semn produs prin mușcare. 3. Bucată dintr-un aliment atât cât poate cineva mușca o dată. – Mușca + suf. -ătură.

MUȘCĂTÚRĂ, mușcături, s. f. 1. Acțiunea de a mușca și rezultatul ei. ♦ Senzație dureroasă de arsură, usturime. ♦ Felul în care apropie cineva dinții pentru a mușca. ♦ Fig. Vorbă mușcătoare, ironie usturătoare; înțepătură. 2. Rană, semn produs prin mușcare. 3. Bucată dintr-un aliment atât cât poate cineva mușca o dată. – Mușca + suf. -ătură.

mușcătu1 sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) măș~, mâș~ / Pl: ~ri / E: mușca + -(ă)tură] 1-3 Mușcare (1-3). 4 (Pex) Senzație de neplăcere, de durere înțepătoare, de usturime, provocată de un agent exterior. 5 (Med) Fel în care apropie cineva dinții când mușcă. 6 (Fig) Vorbă mușcătoare (2) Si: înțepătură. 7 (Fig) Rău provocat prin calomnie. 8 (Ccr) Rană provocată prin mușcare. 9 Bucată dintr-un aliment care se rupe printr-o singură mușcare sau care se poate îmbuca o dată Si: îmbucătură. 10 (Mar; îe) E bună cu ~ra Se spune despre o femeie miloasă. 11 (Reg) Fâșie de pământ. 12 (Trs; Ban) Cioplitură făcută într-o bârnă, la unghiurile casei. 13-14 (Trs; Ban) Mușcătoare (7-8). 15 (Trs; Ban) Căpătâi crestat al stâlpilor unei case țărănești.

mușcătu2 sf [At: MAT. DIALECT. I, 81 / Pl: ~ri / E: mușcată1] (Bot; reg) Mușcată1 (3) (Pelargonium odoratissimum).

MUȘCĂTÚRĂ, mușcături, s. f. 1. Acțiunea de a mușca și rezultatul ei; rana produsă. De mușcătura-nveninată Nu găsesc doftori îndată. ȘEZ. I 11. Cîți dinți eu am în gură îs făcuți pe mușcătură. ALECSANDRI, P. P. 319. ♦ Fig. Senzație dureroasă, violentă (produsă de căldură mare, ger etc.). Luînd cu aceleași două degete un cărbune, fără teamă de mușcătura arsurii, îl așeză metodic în lulea. HOGAȘ, M. N. 191. 2. Bucată mușcată dintr-un aliment, atît cît se mușcă.

MUȘCĂTÚRĂ ~i f. 1) Rană provocată prin mușcare. 2) Bucată mușcată dintr-un aliment. 3) Senzație dureroasă de arsură. /a mușca + suf. ~ătură

mușcătură f. 1. efect al mușcării; 2. rană produsă prin mușcare; 3. fig. efectul bârfirii, calomniei.

mușcătúră f., pl. ĭ. Efectu mișcăriĭ, rană ramasă după ce aĭ fost mușcat. Bucată mușcată: o mușcătură de măr. Fig. Atac răutăcĭos cu vorba.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mușcătúră s. f., g.-d. art. mușcătúrii; pl. mușcătúri

mușcătúră s. f., g.-d. art. mușcătúrii; pl. mușcătúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MUȘCĂTÚRĂ s. v. îmbucătură.

MUȘCĂTU s. gură, îmbucătură, înghițitură, (pop.) dumicat, (prin Transilv.) bușcă. (O ~ de pîine.)

Intrare: mușcătură
mușcătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușcătu
  • mușcătura
plural
  • mușcături
  • mușcăturile
genitiv-dativ singular
  • mușcături
  • mușcăturii
plural
  • mușcături
  • mușcăturilor
vocativ singular
plural

mușcătură

  • 1. Acțiunea de a mușca și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cîți dinți eu am în gură îs făcuți pe mușcătură. ALECSANDRI, P. P. 319.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Senzație dureroasă de arsură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: usturime attach_file un exemplu
      exemple
      • Luînd cu aceleași două degete un cărbune, fără teamă de mușcătura arsurii, îl așeză metodic în lulea. HOGAȘ, M. N. 191.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Felul în care apropie cineva dinții pentru a mușca.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. figurat Vorbă mușcătoare, ironie usturătoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: înțepătură
  • 2. Rană, semn produs prin mușcare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • De mușcătura-nveninată Nu găsesc doftori îndată. ȘEZ. I 11.
      surse: DLRLC
  • 3. Bucată dintr-un aliment atât cât poate cineva mușca o dată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îmbucătură

etimologie:

  • Mușca + sufix -ătură.
    surse: DEX '98 DEX '09