12 definiții pentru usturime

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

USTURIME, usturimi, s. f. Senzație dureroasă caracteristică, provocată de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc.; usturătură. – Ustura + suf. -ime.

usturime sf [At: VARLAAM, C. 281 / Pl: ~mi / E: ustura + -ime] 1 Senzație dureroasă provocată de o înțepătură, de o arsură, de urzicare etc. Si: (rar) usturătură, (reg) ustureală. 2 (Fig) Asprime a frigului.

USTURIME, usturimi, s. f. Senzație dureroasă caracteristică, pricinuită de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc.; usturătură. – Ustura + suf. -ime.

USTURIME, usturimi, s. f. Senzație dureroasă caracteristică, pricinuită de o înțepătură, de o arsură, de o lovitură, de un miros înțepător etc. Din cauza usturimii, îl podidesc lacrimile. PAS, Z. I 65. Mitrea sări din culcuș. Țipă ars de usturime. SADOVEANU, M. C. 46. Bieții zmei țipau de usturime în para focului. ISPIRESCU, L. 294.

USTURIME ~i f. Senzație dureroasă de urzicare, de înțepătură sau de arsură. /a ustura + suf. ~ime

usturíme f. Durere arzătoare pe care țĭ-o cauzează uniĭ ardeĭ, ceapa, usturoĭu, unele acide, arsura de foc ș. a.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

usturime s. f., g.-d. art. usturimii; pl. usturimi

usturime s. f., g.-d. art. usturimii; pl. usturimi

usturime s. f., g.-d. art. usturimii; pl. usturimi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

USTURIME s. 1. v. arsură. 2. usturătură. (~ urzicii.)

USTURIME s. 1. (MED.) arsură, (reg.) jig, jigăraie. (Simte ~ gastrice.) 2. usturătură. (~ urzicii.)

Intrare: usturime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • usturime
  • usturimea
plural
  • usturimi
  • usturimile
genitiv-dativ singular
  • usturimi
  • usturimii
plural
  • usturimi
  • usturimilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

usturime, usturimisubstantiv feminin

  • 1. Senzație dureroasă caracteristică, provocată de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Din cauza usturimii, îl podidesc lacrimile. PAS, Z. I 65. DLRLC
    • format_quote Mitrea sări din culcuș. Țipă ars de usturime. SADOVEANU, M. C. 46. DLRLC
    • format_quote Bieții zmei țipau de usturime în para focului. ISPIRESCU, L. 294. DLRLC
etimologie:
  • Ustura + sufix -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.