2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORTIFICÁT, -Ă, mortificați, -te, adj. 1. (Despre țesuturi organice) Care nu mai este viu; mort, distrus; necrozat, cangrenat. 2. (Rar) Torturat, chinuit. – V. mortifica.

MORTIFICÁT, -Ă, mortificați, -te, adj. 1. (Despre țesuturi organice) Care nu mai este viu; mort, distrus; necrozat, cangrenat. 2. (Rar) Torturat, chinuit. – V. mortifica.

mortificat, ~ă a [At: TEODOREANU, M. II, 409 / Pl: ~ați, ~e / E: mortifica] 1 (Rar) Chinuit. 2 (Fig) Umilit. 3 (Med; d. țesuturi organice) Necrozat.

MORTIFICÁT, -Ă, mortificați, -te, adj. (Despre țesuturi organice) Care nu mai este viu, care și-a pierdut proprietățile; cangrenat.

MORTIFICÁT, -Ă adj. 1. (Despre țesuturi organice) Mort, distrus; cangrenat. 2. (Rar) Chinuit, torturat; (fig.) batjocorit, umilit. [< mortifica, cf. fr. mortifié].

MORTIFICÁ, mortífic, vb. I. Tranz. și refl. A (se) supune la chinuri fizice sau morale; a (se) tortura. – După fr. mortifier.

mortifica vt [At: BARIȚIU, P. A. I, 239 / Pzi: mortific / E: fr mortifier] 1 A supune la chinuri fizice sau morale Si: a tortura. 2 (Fig) A batjocori. 3 (Fig) A umili.

MORTIFICÁ, mortífic, vb. I. Tranz. A supune la chinuri fizice sau morale; a tortura. – După fr. mortifier.

MORTIFICÁ, mortific, vb. I. Tranz. A chinui trupul (mai ales prin nemîncare). Un regim vegetal înadins comandat pentru a slăbi puterile, a mortifica corpul. I. IONESCU, M. 203.

MORTIFICÁ vb. I. tr., refl. 1. A(-și) chinui trupul (prin post și viață austeră). 2. (Fig.) A batjocori, a umili. [P.i. mortífic. / < lat. t., it. mortificare < lat. mors – moarte, facere – a face. / cf. fr. mortifier].

MORTIFICÁ vb. I. tr., refl. 1. a(-și) chinui trupul. 2. (fig.) a batjocori, a umili. II. refl. a se cangrena, a se necroza. (după fr. mortifier)

A MORTIFICÁ mortífic tranz. (ființe) A supune la chinuri groaznice; a schingiui; a tortura. /<fr. mortifier

mortificà v. 1. a slăbi corpul prin posturi, prin austerități; 2. fig. a umili cu mustrări aspre.

*mortífic, a v. tr. (lat. mortifico, -áre, d. mors, mortis, moarte, și fácere, a face). Med. Fac să gangrenizeze carnea. Teol. Slăbesc corpu pin posturĭ și alte suferințe. Fig. Umilesc pin asprime.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mortificá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 mortífică

mortificá vb., ind. prez. 1 sg. mortífic, 3 sg. și pl. mortífică


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MORTIFICÁT adj. v. cangrenat, necrozat, putred, putrezit.

MORTIFICÁ vb. v. cangrena, înjosi, necroza, putrezi, umili.

Intrare: mortificat
mortificat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mortificat
  • mortificatul
  • mortificatu‑
  • mortifica
  • mortificata
plural
  • mortificați
  • mortificații
  • mortificate
  • mortificatele
genitiv-dativ singular
  • mortificat
  • mortificatului
  • mortificate
  • mortificatei
plural
  • mortificați
  • mortificaților
  • mortificate
  • mortificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: mortifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mortifica
  • mortificare
  • mortificat
  • mortificatu‑
  • mortificând
  • mortificându‑
singular plural
  • mortifică
  • mortificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mortific
(să)
  • mortific
  • mortificam
  • mortificai
  • mortificasem
a II-a (tu)
  • mortifici
(să)
  • mortifici
  • mortificai
  • mortificași
  • mortificaseși
a III-a (el, ea)
  • mortifică
(să)
  • mortifice
  • mortifica
  • mortifică
  • mortificase
plural I (noi)
  • mortificăm
(să)
  • mortificăm
  • mortificam
  • mortificarăm
  • mortificaserăm
  • mortificasem
a II-a (voi)
  • mortificați
(să)
  • mortificați
  • mortificați
  • mortificarăți
  • mortificaserăți
  • mortificaseți
a III-a (ei, ele)
  • mortifică
(să)
  • mortifice
  • mortificau
  • mortifica
  • mortificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mortificat

etimologie:

  • vezi mortifica
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

mortifica

etimologie: