Definiția cu ID-ul 1340699:

Tezaur

MORTIFICA vb. I. T r a n z. A supune la chinuri fizice sau morale; a tortura. Curuții în contra jur&mîntului pus nu deteră nemților drumul. . . și îi mortificară neîncetat, BARIȚIU, P. A. I, 239. Cugetarea că ce va face soțîia cu atîția copii pe lîngă sine. . . mă mortifica mai adeseori. SBIERA, F. S. 359. ◊ (Cu sens atenuat) Un regime vegetale înadins comendat pentru a slăbi puterile, a mortifica corpul. I. IONESCU, M. 203. ♦ F i g. A batjocori, a umili. Susceptibilitatea prințului meu fu aici crunt mortificată printr-o împrejurare foarte ridicolă. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 202. Pentru ca morbosul mitropolit să fie mortificat și mai amar, se mai sculară doi români. BARIȚIU, P. A. III, 105. – Prez. ind.: mortific. – Din fr. mortifier.

Exemple de pronunție a termenului „mortifica

Visit YouGlish.com