4 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOL3 subst. (Arg.) Vin. – Din țig. mol.

MOL3 subst. (Arg.) Vin. – Din țig. mol.

MOL2, moluri, s. n. Dig de piatră construit spre larg, la intrarea într-un bazin portuar, pentru a micșora acțiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. – Din it. molo, fr. môle.

MOL2, moluri, s. n. Dig de piatră construit spre larg, la intrarea într-un bazin portuar, pentru a micșora acțiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. – Din it. molo, fr. môle.

MOL1, moli, s. m. (Chim.) Moleculă-gram. – Din fr. mole, germ. Mol.

MOL1, moli, s. m. (Chim.) Moleculă-gram. – Din fr. mole, germ. Mol.

mol6 s [At: BARONZI, L. 149 / Pl: nct / E: rrm mol] (Arg) Vin.

mol5 s [At: ALR II/I, h 121/64 / Pl: nct / E: nct] (Med; reg) Rapăn.

mol1 sm [At: MARIAN – ȚIȚEICA, FIZ. I, 130 / Pl: ~i / E: fr mole, ger Mol] (Chm) Moleculă-gram.

mol3 sn [At: FILIMON, O. I, 331 / Pl: ~uri / E: it molo, fr môle] Construcție în bazinul unui port, sub formă de dig care înaintează de la țărm către larg, servind pentru acostare, operații portuare, apărarea portului de curenți și de valuri etc. corectată

mol4 s [At: BIANU, D. S. / Pl: nct / E: fr môle] Tumoare care se formează uneori în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului.

MOL2, muluri, s. n. Dig de piatră, care înaintează de la mal către larg, construit la intrarea sau în interiorul unui bazin portuar pentru a domoli acțiunea apelor (valuri, depuneri etc.) sau pentru a realiza cheiuri și platforme suplimentare.

MOL s.n. Dig de piatră construit către largul mării la intrarea într-un port pentru a micșora acțiunea valurilor care vin din larg. [< it. molo, fr. môle, cf. lat. moles – grămadă].

MOL s.m. Moleculă-gram. [Cf. germ. Mol, fr. mole].

MOL2 s. n. dig din piatră construit către largul mării, la intrarea într-un port, pentru a micșora acțiunea valurilor. (< it. molo, fr. môle)

MOL1 s. m. moleculă-gram (< fr. mole, germ. Mol)

MOL2 ~uri n. Dig construit spre largul mării la intrarea într-un port, pentru a micșora acțiunea valurilor. /<it. molo, fr. môle

MOL1 ~i m. Unitate de măsură a capacității de materie; moleculă-gram. /<fr. mole, germ. Mol

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mol1 (moleculă-gram) s. m., pl. moli

mol (moleculă-gram) s. m., pl. moli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mol s. n. – Vin. Țig. mol (Graur 173; Juilland 169). Cuvînt de Arg., ca și der. molan, s. n. (vin), molete, s. m. (vin).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mol, moluri, (mul), s.n. – Noroi, nămol; tină: „De-ai si negru ca molu, / Drag mi ești ca sufletu” (Papahagi, 1925: 195); „Mul negru de m-a muli, / Apa tăt m-a limpezi” (Ștețco, 1990: 249). Termenul mol este specific în Trans., iar mul, în Maram. – Var. a lui mâl (< mul) (MDA); din sl. molu „măcinătură”, scr. mulj „nămol”, pol. mul (Scriban); cf. ucr. mul, germ. Mull.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MOL – cf. adj. moale. 1. Mol/e, Ion (Tec I); -ea, V. act. -ești s. (Ștef). 2. + -an: Molan, N. (L Pl 355; T-Jiu). 3. -in: Molin (Tec I). 4. -oiu: Moloiu, A. (RI I 21). 5. Cu suf. -ența: Molența b., mold. (Sd XXI). 6. Molcuț (Moț) < adj. molcuț. 7. Maloman, mold. prob. subst. moloman (om molatic) cont. cu rus малo „puțin”. 8. Moaleș și Moleș, fam. (Sur X, XXIV); ambele < adj. moale.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Intrare: Mol
nume propriu (I3)
  • Mol
Intrare: mol (chim.)
mol1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mol
  • molul
  • molu‑
plural
  • moli
  • molii
genitiv-dativ singular
  • mol
  • molului
plural
  • moli
  • molilor
vocativ singular
plural
Intrare: mol (dig)
mol2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mol
  • molul
  • molu‑
plural
  • moluri
  • molurile
genitiv-dativ singular
  • mol
  • molului
plural
  • moluri
  • molurilor
vocativ singular
plural
Intrare: mol (vin)
mol2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mol
  • molul
  • molu‑
plural
  • moluri
  • molurile
genitiv-dativ singular
  • mol
  • molului
plural
  • moluri
  • molurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mol, molisubstantiv masculin

  • 1. chimie Unitate de măsură a capacității de materie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
etimologie:

mol, molurisubstantiv neutru

  • 1. Dig de piatră construit spre larg, la intrarea într-un bazin portuar, pentru a micșora acțiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

mol, molurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.