18 definiții pentru mioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mioa [At: ECONOMIA, 87/8 / V: (reg) meio~, meo~, mieo~, miho~ / P: mi-oa~ / Pl: ~re, (rar) miori / E: mia + ~(i)oară] 1 sf Oaie tânără, până la trei ani. 2 sf Oaie care nu a fătat încă sau care fată pentru prima oară Si: mia (1), meluță. 3 a (D. oi) Tânăr. 4 sf (Reg) Oaie stearpă. 5-6 sf, a (Reg) (Căprioară sau capră) tânără, de un an Vz iadă, vătuie.

MIOÁRĂ, mioare, s. f. Oaie tânără de la vârsta de 1 an până la 2 ani; p. gener. oaie. ♦ (Adjectival; despre oi) Tânără. [Pr.: mi-oa-] – Mia + suf. -ioară.

MIOÁRĂ, mioare, s. f. Oaie tânără de la vârsta de 1 an până la 2 ani; p. gener. oaie. ♦ (Adjectival; despre oi) Tânără. [Pr.: mi-oa-] – Mia + suf. -ioară.

MIOÁRĂ, mioare, s. f. Oaie tînără (de un an) care încă n-a fătat; p. ext. oaie în general. Pe pajiști vor paște mai multe mioare-. Pe glie ara-vor mai multe tractoare. TULBURE, V. R. 43. Moș Dediu i-a dăruit patruzeci și nouă de mioare, oacheșe numai de cîte un ochi. CREANGĂ, P. 105. Și mînat-am dragi mioare, Pintre iarbă numai floare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 510. ◊ (Adjectival, f.) Tînără. O ciută mioară La bot gălbioară. PĂSCULESCU, L. P. 63. – Pronunțat: -oa-. – Variante: meioáră (pronunțat -ioa-; ALECSANDRI, T. 813), meoáră (pronunțat -oa-; CONACHI, P. 8, ȘEZ. I 207) s. f.

MIOÁRĂ ~e f. Oaie de până la doi ani, care încă nu a fătat. [G.-D. mioarei; Sil. -mi-oa-] /mia + suf. ~ioară

mior m. Mold. (f. mioară), miel sau mielușea în al doilea an. [Diminutiv din miea].

miór, mioáră s., pl. miorĭ, mioare (lat. *agnelliolus, -la [dim. d. agnellus, mel], de unde s’a făcut *amnĭeĭor, apoĭ vrom. mĭeor, mĭeoară, apoĭ mior. D. rom. vine alb. milĭuar, milĭore, ngr. milĭóri, milĭóra, ung. mióra, mijóra, millora). Mel trecut în anu al doilea saŭ și de doĭ anĭ (terțiŭ). V. cîrlan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mioáră (mi-oa-) s. f., g.-d. art. mioárei; pl. mioáre

mioáră s. f. (sil. mi-oa-), g.-d. art. mioárei; pl. mioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIOÁRĂ s. (ZOOL.) mia, mielușea, (pop.) mieluță.

MIOA s. (ZOOL.) mia, mielușea, (pop.) mieluță.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MIOARELE, com. în jud. Argeș, situată la poalele și pe pantele Dealului Mățău, pe dr. râului Argeșel; 1.790 loc. (2000). Reșed. com. M. este satul Mățău. Pomicultură. Rezervație paleontologică (pești fosili din Oligocen), în satul Suslănești. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1881-1883), în satul Mățău.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mioară, mioare s. f. 1. adolescentă. 2. (adol.) bancnotă de o mie de lei.

Intrare: mioară
  • silabație: mi-oa-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mioa
  • mioara
plural
  • mioare
  • mioarele
genitiv-dativ singular
  • mioare
  • mioarei
plural
  • mioare
  • mioarelor
vocativ singular
plural