4 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METRÓ s. n. v. metrou.

metro3- [At: DN3 / E: fr métro-, it metro-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Măsură. 2 Măsurare.

metro2- [At: DN3 / E: fr métro-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) uter.

METRÓ, metrouri, s. n. Metropolitan.

METRO2- Element prim de compunere savantă cu semnificația „măsură”, „măsurare”. [Var. metr-. / < fr. métro-, it. metro-, cf. gr. metron].

METRO1- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) uter”. [Var. metr-, metri-. / < fr. métro-, cf. gr. metra].

METRÓU, metrouri, s. n. Mijloc de transport în comun pe cale ferată urbană subterană, mai rar aeriană sau la nivelul solului; tren subteran, metropolitan (2). [Var.: metró s. n.] – Din fr. métro.[1] corectată

  1. În original: [Var.: metró s. m.], evident greșit. — LauraGellner

metrou sn [At: C. PETRESCU, O. P. I, 23 / V: (rar) metro / Pl: -ri / E: fr métro] Cale ferată urbană subterană, mai rar terestră sau aeriană, pentru transportul în comun al persoanelor cu ajutorul unor trenuri rapide Si: (rar) metropolitan1 (7).

METRÓU, metrouri, s. n. Mijloc de transport în comun pe cale ferată urbană subterană, mai rar aeriană sau la nivelul solului; tren subteran, metropolitan (2). [Var.: metró s. n.] – Din fr. métro.

METRÓU s.n. Metropolitan. [Pl. -ouri, var. metró s.n. / < fr. métro].

METRÓU s. n. linie ferată urbană (subterană) electrificată; vehicul care circulă pe o astfel de linie; metropolitan. (< fr. métro)

METRÓU ~ri n. 1) Cale ferată subterană cu tracțiune electrică, care servește la transportul în comun. 2) Tren electric care circulă pe o astfel de cale ferată. /<fr. métro[1]

  1. Var. metró LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

metróu (me-trou) s. n., art. metróul; pl. metróuri

metróu s. n. (sil. -trou), art. metróul; pl. metróuri[1]

  1. Var. metró LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

METRÓU s. (rar) metropolitan, tren subteran. (Stație de ~.)[1]

  1. Var. metró LauraGellner

METROU s. (rar) metropolitan, tren subteran. (Stație de ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

METRO-3 „caracter matern”. ◊ gr. meter, tros „mamă” > fr. métro-, germ. id., engl. id. > rom. metro-.~clinie (v. -clinie), s. f., predominanță a caracterelor materne la hibrizi.

arată toate definițiile

Intrare: metro (pref. - matern)
metro3 (pref. - matern) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • metro
Intrare: metro (pref. - măsură)
metro2 (pref. - măsură) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • metro
Intrare: metro (pref. - uter)
metro4 (pref. - uter) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • metro
Intrare: metrou
  • silabație: me-trou info
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metrou
  • metroul
  • metrou‑
plural
  • metrouri
  • metrourile
genitiv-dativ singular
  • metrou
  • metroului
plural
  • metrouri
  • metrourilor
vocativ singular
plural
metro1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metro
  • metroul
  • metrou‑
plural
  • metrouri
  • metrourile
genitiv-dativ singular
  • metro
  • metroului
plural
  • metrouri
  • metrourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

metrou metro

  • 1. Mijloc de transport în comun pe cale ferată urbană subterană, mai rar aeriană sau la nivelul solului; tren subteran, metropolitan.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: metropolitan (s.n.)

etimologie: