11 definiții pentru metresă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

metre sf [At: GHEREA, ST. CR. II, 237 / Pl: ~se / E: fr maîtresse] (Liv) Amantă.

METRÉSĂ, metrese, s. f. (Înv.) Amantă, întreținută, ibovnică. – Din fr. maîtresse.

METRÉSĂ, metrese, s. f. Amantă, întreținută, ibovnică. – Din fr. maîtresse.

METRÉSĂ, metrese, s. f. Amantă, (popular) ibovnică. O să fie un scandal mai mare decît cu băiatul lui Popescu, acela de și-a înjunghiat metresa. DUMITRIU, B. E. 76. Să am răbdare? Dar ce, e vorba de mine, de metresele mele? CAMIL PETRESCU, T. II 351.

METRÉSĂ s.f. (Rar) Amantă, întreținută. [< fr. maîtresse].

METRÉSĂ s. f. amantă. (< fr. maîtresse)

METRÉSĂ ~e f. depr. Femeie în raport cu bărbatul cu care întreține legături intime în afara căsătoriei; ibovnică; amantă. /<fr. maîtresse


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

metrésă (înv.) (me-tre-) s. f., g.-d. art. metrései; pl. metrése

metrésă s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. metrései; pl. metrése


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

METRÉSĂ s. v. amantă, concubină, iubită, prietenă.

metre s. v. AMANTĂ. CONCUBINĂ. IUBITĂ. PRIETENĂ.

Intrare: metresă
  • silabație: -tre-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metre
  • metresa
plural
  • metrese
  • metresele
genitiv-dativ singular
  • metrese
  • metresei
plural
  • metrese
  • metreselor
vocativ singular
plural