METRÉSĂ s. f. (Livresc) Amantă; întreținută. Vede cum piciorul metresei sale e pus peste piciorul unui tînâr. GHEREA, ST. CR. II, 327. Să am răbdare? Dar ce, e vorba de mine, de metresele mele? CAMIL PETRESCU, T. II, 351. A fost metresa mea cu un an înainte ca răposata sâ-l fi cunoscut pe domnul Drugan. STANCU, R. A. V, 372. Plecă luînd cu el o metresă. PAS, Z. IV, 138. - Pl.: metrese. – Din fr. maîtresse.