2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METAHIRISI, metahirisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A folosi, a utiliza. ♦ A obișnui, a practica (un obicei). ♦ A dori, a pofti. 2. A exercita, a practica (o meserie, un negoț etc.); a face ceva, a se îndeletnici cu... – Din ngr. métahirísomai (viit. lui metahirízo).

METAHIRISI, metahirisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A folosi, a utiliza. ♦ A obișnui, a practica (un obicei). ♦ A dori, a pofti. 2. A exercita, a practica (o meserie, un negoț etc.); a face ceva, a se îndeletnici cu... – Din ngr. métahirísomai (viit. lui metahirízo).

metahirisi [At: ANTIM, ap. TDRG / V: ~har~, ~her~, mit~ / S și: ~achirisi / Pzi: ~sesc / E: ngr μεταχειρίζομαι] (Înv) 1-2 vtr A (se) utiliza. 3-4 vtrp A (se) obișnui. 5 vt A dori să facă sau să aibă ceva. 6 vt (C. i. meserii) A practica. 7-8 vtr (A practica ceva sau) a se îndeletnici cu ceva. 9-10 vtrp A (se) administra. 11 vt A bea în sănătatea cuiva Si: a cinsti. 12 vt A transmite cuiva salutări, complimente.

METAHIRISI, metahirisesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A obișnui, a fi deprins cu..., a folosi (mai ales lucruri de mîncare). Nu mai metahirisesc de mult cafea cu caimac. CARAGIALE, M. 288. Eu postesc miercurea și vinerea și metahirisesc sărături. ALECSANDRI, T. I 310.

METAHIRISI vb. 1. (Mold., ȚR) A folosi, a întrebuința, a utiliza. A: Pavăza nu o metaherisea, ce cu capul gol să afla la pombă. ILIODOR. B: Doftorul cel vrednic știe metahirisi doftoriile bine. ANTIM. Să arate chiiar acel cap din pravilă ce vor metahirisi. PRAV. COND. (1780). 2. (Olt.) A exercita, a profesa; a practica. De acii înainte să metaherisească trebile lui. MD1, 131v. Variante: metaherisi (ILIODOR; MD1, 131v). Etimologie: ngr. metahirízomai.

metahirisì v. 1. a obișnui, a pofti (vorbă ieșită din uz): metahirisesc sărutări AL.; 2. Mold, a bea, a cinsti (în sănătatea cuiva). [Gr. mod.].

metahirisésc v. tr. (ngr. metahirizome, mă servesc, întrebuințez, d. hir [vgr. heir], mînă. V. hirotonisesc). Vechĭ. Întrebuințez, mă folosesc. Gust, ĭaŭ, obișnuĭesc: metahirisim sardele, tutun, jocu de cărțĭ. V. practic 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

metahirisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. metahirisesc, 3 sg. metahirisește, imperf. 1 metahiriseam; conj. prez. 1 sg. să metahirisesc, 3 să metahirisească

metahirisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. metahirisesc, imperf. 3 sg. metahirisea; conj. prez. 3 să metahirisească

metahirisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. metahirisesc, imperf. 3 sg. metahirisea; conj. prez. 3 sg. și pl. metahirisească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

METAHIRISI vb. v. consuma, exercita, face, folosi, întrebuința, obișnui, practica, profesa, utiliza.

metahirisi vb. v. CONSUMA. EXERCITA. FACE. FOLOSI. ÎNTREBUINȚA. OBIȘNUI. PRACTICA. PROFESA. UTILIZA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

metahirisi (sesc, metahirisit), vb.1. A folosi, a întrebuința, a se servi de. – 2. A-i plăcea, a dori. Ngr. μεταχειρίζομαι (Tiktin; Gáldi 209). Sec. XIX, înv.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

METAHERISÍ vb. IV v. metahirisi.

METAHIRISÍ vb. IV. Tranz. (Învechit) 1. A folosi, a întrebuința, a utiliza. Doftorul cel vrednic știe metahirisi doftoriile bine. ANTIM, ap. TDRG. Pavăza nu o metaherisea, ce cu capul gol să afla la pombă (a. 1773). GCR II, 90/21, cf. URICARIUL, IV, 22/22, XV, 317. Să arate chiiar acel cap din pravilă ce vor metahirisi. PRAV. COND. (1 780), 54. Necugetarea stăpînilor de a nu metachirisi acest fel de oameni în slujbele lor. VĂCĂRESCUL, IST. 266. Acest prințip s-au văzut silit a metaherisi puterea armelor. IST. AM. 38r/10. Metahirisind a sa voință Voinicește, după chieful său. BUDAI-DELEANU, Ț. 354, cf. GCR II, 198/11, IORGA, S. D. XIII, 63. Porumburile . . . să află cu atîta îndăstulare, încît mulți îl vînd și îl metahirisesc la hrană (a. 1813). DOC. EC. 156, cf. 145. Să fie în toată țara. . . o măsură de banițe și aceea să o metahirisească toți (a. 1824). ib. 337, cf. 531, ALECSANDRI, T. 1332. Ce să le fac eu cărților [de ghicit]? Cum să le mai metaherisesc dacă așa cad ele. KLOPȘTOCK, F. 213. ◊ R e f l. p a s. Cábanița. . . așa s-au obicinuit ca să se metahirisească cu ceaprazuri (a. 1 777-1 782). FURNICĂ, I. C. 53. ♦ A avea o deprindere, a practica (un obicei), a obișnui. Eu postesc miercurea și vinerea și metahirisesc sărături. ALECSANDRI, T. 71. Tot ce metahirisesc cîteodată e concina sau mărieșul. id. ib. 1 699. Nu, nene Sarchiz, mersîm; nu mai metahirisesc de mult cafea cu caimac ! CARAGIALE, M. 288. ◊ R e f l. p a s. Un tăinuit vicleșug ce să metáhi- risia de către cei mai mulți (a. 1 785). SOB. HRIS. 18. ◊ R e f l. i m p e r s. Cară. . . avînd jugurile lor și toate cele trebuincioase, după cum să metahirisește (a. 1 809). DOC. EC. 79. ♦ A dori, a pofti (să facă sau să aibă ceva). Nu metahirisești un covrig? ALECSANDRI, T. 137. Domnilor, nu metahirisiti în astă seară un stosișor ceva? id. ib. 455, cf. 1 392. (Cu complementul „negoț”, „meserie” sau cu echivalente ale acestora) A exercita, a profesa; a practica. Toți lucrătorii cari metahirisesc meseria abageriei (a. 1775). GÁLDI, M. PHAN. 209. Altă neguțătorie să metahirisască (sfîrșitul sec. XVIII). BUL. COM. IST. II, 146. Vor metahirisi acest meșteșug (a. 1823). DOC. EC. 291. Eu nu metahirisesc nici o meserie. FILIMON, O. I, 394. ♦ R e f l. A se ocupa, a se îndeletnici cu. . . Dacă voim a ne mai metahirisi cu aceasta, să luăm patente (a. 1837). DOC. EC. 680. ◊ T r a n z. Mai da cîte o raită pă la autorități, ca să nu se întrebe lumea cam ce metacherísește dă stă dăgeaba și nu muncește. KLOPȘTOCK, F. 192. ♦ A gospodări, a administra, a conduce (într-un anumit fel). (R e f l. p a s.) Cîștigul calemului sămeșăi iaste. . . puțin cînd să metahirisește cinstitu, mult cînd să fac hrăpiri (a. 1822). CAT. MAN. I, 126. 3. A bea în sănătatea cuiva; a cinsti. Cf. SĂGHINESCU, V., ȘĂINEANU, D. U. ♦ A transmite cuiva salutări, complimente. Cf. ALEXI, W. – Scris și: metachirisi. – Prez. ind.: metahirisesc. – Și: metaherisi, metaharisí (GÁLDI, M. PAHN. 209), mitahirisí (id. ib. 210) vb. IV. – Din ngr. μεταχειρίζομαι.

Intrare: metahirisit
metahirisit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metahirisit
  • metahirisitul
  • metahirisitu‑
  • metahirisi
  • metahirisita
plural
  • metahirisiți
  • metahirisiții
  • metahirisite
  • metahirisitele
genitiv-dativ singular
  • metahirisit
  • metahirisitului
  • metahirisite
  • metahirisitei
plural
  • metahirisiți
  • metahirisiților
  • metahirisite
  • metahirisitelor
vocativ singular
plural
Intrare: metahirisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • metahirisi
  • metahirisire
  • metahirisit
  • metahirisitu‑
  • metahirisind
  • metahirisindu‑
singular plural
  • metahirisește
  • metahirisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • metahirisesc
(să)
  • metahirisesc
  • metahiriseam
  • metahirisii
  • metahirisisem
a II-a (tu)
  • metahirisești
(să)
  • metahirisești
  • metahiriseai
  • metahirisiși
  • metahirisiseși
a III-a (el, ea)
  • metahirisește
(să)
  • metahirisească
  • metahirisea
  • metahirisi
  • metahirisise
plural I (noi)
  • metahirisim
(să)
  • metahirisim
  • metahiriseam
  • metahirisirăm
  • metahirisiserăm
  • metahirisisem
a II-a (voi)
  • metahirisiți
(să)
  • metahirisiți
  • metahiriseați
  • metahirisirăți
  • metahirisiserăți
  • metahirisiseți
a III-a (ei, ele)
  • metahirisesc
(să)
  • metahirisească
  • metahiriseau
  • metahirisi
  • metahirisiseră
metaharisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mitaharisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
metaherisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

metahirisi, metahirisescverb

învechit
  • 1. Folosi, utiliza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu postesc miercurea și vinerea și metahirisesc sărături. ALECSANDRI, T. I 310. DLRLC
    • 1.1. A obișnui, a practica (un obicei). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu mai metahirisesc de mult cafea cu caimac. CARAGIALE, M. 288. DLRLC
    • 1.2. Dori, pofti. DEX '09 DEX '98
      sinonime: dori pofti
  • 2. A exercita, a practica (o meserie, un negoț etc.); a face ceva, a se îndeletnici cu... DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.