2 intrări

school Articole pe această temă:

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MERSÍ interj. (Fam.) Mulțumesc. – V. merci.[1]

  1. Ce or fi vrut să spună autorii cu trimiterea la merci? Această formă nu există în limba română. Cuvântul provine din fr. merci. gall

mersi i [At: CONTEMPORANUL, VI9, 119 / E: fr merci] (Frm) Mulțumesc!

MERSÍ interj. (Franțuzism) Mulțumesc. – V. merci.[1]

  1. Ce or fi vrut să spună autorii cu trimiterea la merci? Această formă nu există în limba română. Cuvântul provine din fr. merci. gall

MERSÍ interj. (Franțuzism) Mulțumesc. – Din fr. merci.

MERSÍ interj. (Franțuzism) Mulțumesc. – Din fr. merci.

MERSÍ interj. (Franțuzism) Mulțumesc. Dansați cu mine, domnișoară? – Mersi! răspunde ea încet. TOPÎRCEANU, B. 66. Sănătoasă, mersi, răspunse ea politicos și cam oficial. CONTEMPORANUL, VIII 119.

MERSÍ interj. (Franțuzism) Mulțumesc. [< fr. merci].

MERSÍ interj. mulțumesc! (< fr. merci)

MERSÍ interj. (se folosește pentru a exprima cuiva recunoștința pentru un lucru util, plăcut etc.) Mulțumesc. /<fr. merci

mers2, mearsă a [At: BIBLIA (1688), 1201/19 / Pl: merși, ~e / E: merge] (Înv) 1 Care s-a deplasat. 2 Care a plecat de undeva. 3 Care s-a dus undeva. 4 (D. drum) Care a fost parcurs. 5 Care s-a mutat în alt loc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mérs (= plecat) adj., pl. merși; fem. mearsă, pl. merse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MERSI interj. mulțumesc!, (pop.) mulțam!


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mersi! interj. (iron.) halal!; mai bine lipsă!

Intrare: mersi
mersi interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • mersi
Intrare: mers (adj.)
mers1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A48)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mers
  • mersul
  • mersu‑
  • mearsă
  • mearsa
plural
  • merși
  • merșii
  • merse
  • mersele
genitiv-dativ singular
  • mers
  • mersului
  • merse
  • mersei
plural
  • merși
  • merșilor
  • merse
  • merselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mersi

  • exemple
    • Dansați cu mine, domnișoară? – Mersi! răspunde ea încet. TOPÎRCEANU, B. 66.
      surse: DLRLC
    • Sănătoasă, mersi, răspunse ea politicos și cam oficial. CONTEMPORANUL, VIII 119.
      surse: DLRLC

etimologie: