2 definiții pentru mers (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mers2, mearsă a [At: BIBLIA (1688), 1201/19 / Pl: merși, ~e / E: merge] (Înv) 1 Care s-a deplasat. 2 Care a plecat de undeva. 3 Care s-a dus undeva. 4 (D. drum) Care a fost parcurs. 5 Care s-a mutat în alt loc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mérs (= plecat) adj., pl. merși; fem. mearsă, pl. merse

Intrare: mers (adj.)
mers1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A48)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mers
  • mersul
  • mersu‑
  • mearsă
  • mearsa
plural
  • merși
  • merșii
  • merse
  • mersele
genitiv-dativ singular
  • mers
  • mersului
  • merse
  • mersei
plural
  • merși
  • merșilor
  • merse
  • merselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)