17 definiții pentru mejdă
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (2)
- altele (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MEJDĂ, mejde, s. f. (Reg.) Mejdină. – Din sl. mežda.
MEJDĂ, mejde, s. f. (Reg.) Mejdină. – Din sl. mežda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
mejdă sf [At: PAMFILE, A. R. 25 / V: ~jă, ~die, meșdă, muj~ / Pl: ~de / E: slv межда, mg mesda, mezsde, mesde] (Reg) Hotar care desparte două ogoare, două proprietăți Si: hat, mejdină (1), răzor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mejă sf vz mejdă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mejdie sf vz mejdă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meșdă sf vz mejdă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mujdă sf vz mejdă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mejdă (reg.) s. f., g.-d. art. mejdei; pl. mejde
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mejdă (reg.) s. f., g.-d. art. mejdei; pl. mejde
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mejdă s. f., g.-d. art. mejdei; pl. mejde
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MEJDĂ s. v. hat, hotar, răzor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mejdă s. v. HAT. HOTAR. RĂZOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mejdă, mejde, s.f. – (reg.) Răzor, hotar; fâșie de teren (nearat), care desparte două ogoare; hat (ALRRM, 1971). Termenul vechi, local: mnezunie. „Acolo sub un brad, în mejda muntelui” (Bilțiu, 1999: 245). – Din sl. mežda (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mejdă, -e, s.f. – Răzor, hotar; fâșie de teren (nearat), care desparte două ogoare; hat (ALR 1971). Termenul vechi, local: mnezunie. „Acolo sub un brad, în mejda muntelui” (Bilțiu 1999: 245). – Din sl. mežda, magh. mesda.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÉJDĂ s. f. (Regional) Hat, răzor, hotar (care desparte două ogoare, două proprietăți). Prin părțile Moldovei de sus [hatul] se numește și mezuină, dorjincă, hotar sau mejă. PAMFILE, A. R. 25, cf. T. PAPAHAGI, M. 225, CIAUȘANU, GL., CHEST. IV 29/296, ALR I 948, A I 12, 13, 17, 21, 23, com. din MORĂRENI-TOPLIȚA, LEXIC REG. 16, MAT. DIALECT, i, 212, 261. ◊ Fig. In miez de veac, la mejdie de vremi, Mă chemi, tu viitorule, mă chemi. BENIUC, M. 52. ♦ P. ext. Graniță (Borșa-Sighetul Marmației). ALR I 1422/361. - Pl.: mejde. – Și: méjdie (COMAN, GL. 77, CHEST. IV 129/46, ALRM SN I h 4, MAT. DIALECT, i, 79), méjă, méșdă (H XVIII 228), mújdă (ALR I 948/578) s. f. – Din v. sl. меѫда, magh. mesda, mezsdc,mesde.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEJĂ s. f. v. mejdă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÉJDIE s. f. v. mejdă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÉȘDĂ s. f. v. mejdă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mejdă, mejdesubstantiv feminin
etimologie:
- mežda DEX '98 DEX '09