2 intrări
29 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
matematică sf [At: AMFILOHIE, G. 7/19 / V: (înv) ~tim~ (S și: mathim~) / G-D: ~icii, (rar) ~ticei / Pl: ~ici / E: ngr μαθηματιкή, lat mathematica, it matematica, fr mathématique] 1 (Șip) Știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale prin raționament deductiv. 2 (Pex) Obiect de învățământ la care se studiază matematica (1).
MATEMÁTICĂ, matematici, s. f. Știință care se ocupă cu studiul mărimilor, al relațiilor cantitative și al formelor spațiale (cu ajutorul raționamentului deductiv). – Din lat. mathematica, fr. mathématique, it. matematica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MATEMATÍCĂ, matematici, s. f. Știința care se ocupă cu studiul mărimilor, al relațiilor cantitative și al formelor spațiale. Fusese chemat de domnul Moldovei ca dascăl de matematică și filozofie la Academia din Socola. EMINESCU, N. 52. Eu l-am autorizat ca să ia un repetitor de matematică. GHICA, A. 512.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATEMÁTICĂ s.f. Știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale. [Cf. lat. mathematica, it. matematica, fr. mathématique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATEMÁTICĂ ~ci f. Știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale, ce pot fi calculate și măsurate. [G.-D. matematicii] /<lat. mathematica, fr. mathématique, it. matematica
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MATEMÁTIC2, -Ă, matematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care se ocupă cu studiul mărimilor, al relațiilor cantitative și al formelor spațiale (cu ajutorul raționamentului deductiv). 2. Adj. Care se referă la matematică, care ține de matematică, bazat pe principiile matematicii; de matematică, matematicesc. ♦ Fig. (Adverbial) Precis, riguros, exact. – Din fr. mathématique, lat. mathematica.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
matematic2, ~ă [At: MN (1836) 512/7 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr mathématique, it matematico, ger mathematisch] 1 a Care aparține matematicii Si: (înv) matematicesc (1). 2 a Referitor la matematică Si: (înv) mcitematicesc (2). 3 a Bazat pe principiile matematicii Si: (înv) matematicesc (3). 4 sna Spațiu al cunoașterii unde acționează legile matematicii (1). 5 av Exact.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATEMÁTIC2, -Ă, matematici, -ce, adj. Care se referă la matematică, care ține de matematică, bazat pe principiile matematicii; de matematică, matematicesc. ♦ Fig. (Adverbial) Precis, riguros, exact. – Din fr. mathématique, it. matematico.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
MATEMÁTIC, -Ă, matematici, -e, adj. Care se referă la matematică, de matematică, bazat pe principiile matematicii. Analiză matematică. ▭ Dionis făcea c-un. creion un calcul matematic. EMINESCU, N. 35. ♦ Fig. Precis, riguros, exact.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la matematică, bazat pe matematică. ♦ adv. Exact, precis, riguros. [Cf. fr. mathématique, it. matematico, germ. mathematisch < lat. mathematicus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATEMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la matematică, bazat pe principiile matematicii. ◊ (adv.) exact, precis, riguros. II. s. f. știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale cu ajutorul raționamentului deductiv, entitățile de natură abstractă, precum și relațiile dintre acestea. (< fr. mathématique, lat. mathematicus, gr. mathematikos, /II/ lat. mathematica, it. matematica)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MATEMÁTIC2 adv. Cu mare precizie. /<fr. mathématique, it. matematico
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MATEMÁTIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de matematică; bazat pe principiile matematicii. 2) Care vădește o exactitate riguroasă. Precizie ~că. /<fr. mathématique, it. matematico
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matematic a. 1. relativ la matematice; 2. fig. riguros, exact. ║ m. cel ce știe sau profesează matematicile.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matematìce f. pl. știintă ce are de obiect mărimile măsurabile. Numele de matematice a fost în special rezervat aritmeticei (număr), geometriei (întindere) si mecanicei (forță), cari, din cauza preciziunii lor, sunt considerate ca științe prin excelență.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*matemátic, -ă adj. (vgr. mathematikós, d. máthema, știință, mantháno, învăț). Relativ la matematică: științe matematice. Fig. Perfect riguros, exact, precis: preciziune matematică. S. m. și f. Persoană care știe matematica. S. f. Știința care se ocupă de proprietățile mărimiĭ întru cît poate fi calculată saŭ măsurată (aritmetica, algebra, geometria, trigonometria ș. a.): a studia matematica saŭ matematicile (după cum subînțelegĭ știința saŭ științele). Matematica pură, matematica abstractă (algebra, geometria). Matematica mixtă saŭ aplicată, care consideră proprietățile mărimiĭ în oarecare corpurĭ saŭ subĭecte (astronomia, mecanica). Fizica matematică, aceĭa în care legile fizice-s traduse pin ecŭațiunĭ. Adv. În mod matematic, absolut precis: a calcula matematic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
matemátică (știință) s. f., g.-d. art. matemáticii; pl. matemátici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matemátică (știința) s. f., g.-d. art. matemáticii; pl. matemátici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matematică, pl. matematici
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
matematică, -ci.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
matematică
- 1. Știință care se ocupă cu studiul mărimilor, al relațiilor cantitative și al formelor spațiale (cu ajutorul raționamentului deductiv).surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Fusese chemat de domnul Moldovei ca dascăl de matematică și filozofie la Academia din Socola. EMINESCU, N. 52.surse: DLRLC
- Eu l-am autorizat ca să ia un repetitor de matematică. GHICA, A. 512.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba latină mathematicasurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba franceză mathématiquesurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba italiană matematicasurse: DEX '98 DN
matematic (adj.)
- 1. Care se referă la matematică, care ține de matematică, bazat pe principiile matematicii; de matematică.exemple
- Analiză matematică.surse: DLRLC
- Dionis făcea c-un creion un calcul matematic. EMINESCU, N. 35.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- limba franceză mathématiquesurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină mathematicasurse: DEX '09 DN