Definiția cu ID-ul 1253592:

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATEMATIC 2, -Ă adj. Care se referă la matematică, de matematică, bazat pe principiile matematicii; (învechit) matematicesc. Cf. URSU, T. Ș. 233. Calcul matematic. MN (1836), 51 2/7, cf. NEGULICI, STAMATI, D. Dionis făcea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit. EMINESCU, N. 35, cf. 33, BARCIANU. Maxwell a clădit. . . o teorie matematică revoluționară. CIȘMAN, FIZ. II, 557. Studiul matematic al mecanismelor. . . cuprinde trei probleme însemnate. CONTEMP. 1956, nr. 484, 5/5. ◊ Analiză matematică v. a n a l i z ă. ◊ (Substantivat) A redus matematicul la logic, instaurînd astfel un logicism pur al științelor formale. JOJA, S. L. 351. ♦ (Adverbial) Precis, exact, riguros. Din practica fabricației industriale, se știe că o piesă nu poate fi executată precis matematic, cu dimensiunile indicate în desen. IOANOVICI, TEHN. 368, cf. PREDA, R. 110. - Pl.: matematici, -ce. – Din ngr. ματηματικός, fr. mathématique, it. matematico, germ. mathematisch.