4 intrări
21 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MANITA, pers. 3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită.
MANITA, pers. 3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
manita vru [At: DEX-S / Pzi: ~tează / E: manită] (D. vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MANITA vb. refl. (despre vin) a se altera sub acțiunea unor bacterii specifice, care transformă zahărul în manită. (< manită)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MANITĂ s. f. Substanță organică zaharată conținută în rășina de frasin și în unele ciuperci. – Din fr. mannite.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MANITĂ s. f. Substanță organică zaharată conținută în rășina de frasin și în unele ciuperci. – Din fr. mannite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mani2 i [At: H XI, 379 / E: fo] (Reg; rep) Strigăt cu care se cheamă rațele sau bobocii de rață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mani1 smp [At: DEX / E: lat manes, -ium] (Mit; Ant) Nume dat în mitologia romanilor și a vechilor popoare italice sufletelor morților, considerate zei ocrotitori ai căminului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
manită sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr mannite] Substanță organică zaharată conținută în rășina de frasin și în unele ciuperci, cu acțiune laxativă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maniț sn vz maniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maniță sf [At: (a. 1792) URICARIUL, IV, 134/18 / V: (înv) maniț sn / E: nct] Numele unei stofe din care se confecționau altădată haine, rochii etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MANIȚĂ s. f. (Învechit) Stofă groasă din care se făceau odinioară anterie și rochii. Nu va purta niciodată rochii de maniță și de bogasiu. FILIMON, C. 209.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MANITĂ s.f. (Chim.) Substanță organică zaharată care se găsește în rășina de frasin și în unele ciuperci, avînd acțiune laxativă. [< fr. mannite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MANITĂ s. f. 1. substanță organică cu gust dulce, în rășina de frasin și în unele ciuperci, cu acțiune laxativă. 2. boală a vinului datorată manitei (1). (< fr. mannite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
maniță f. stofă din care se făceau anterie și rochii (FIL.). [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maníță f., pl. e (ngr. manitsa, manșon). Flm. Un fel de stofă din care se făceaŭ anterie, rochiĭ ș. a.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
manita vb., ind. prez. 3 sg. manitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
manită s. f., pl. manite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
maniță (-țe), s. f. – Postav de lînă. Ngr. μανίτσα „manșon” (Scriban). Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
maniță s.f. (înv.) stofă din care se făceau anterie, rochii etc.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Mani, -ța, -țiu v. Manuel III 8, 9.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MANÍȚ s. n. v. maniță.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MANÍȚĂ s. f. Numele unei stofe din care se confecționau altădată haine, rochii etc. Un antereu mare de alâge maniț cu cheltuielile de ață (a. 1792). URICARIUL, IV, 134/18. Un june. . . îmbrăcat cu anteriu de maniță. FILIMON, O. I, 108. Nu va purta niciodată rochii de maniță și de bogasiu. id. ib. 222. - Și: (învechit) maniț s. n. – Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
manitaverb
- 1. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- manită DEX '09 DEX '98 MDN '00
manităsubstantiv feminin
- 1. Substanță organică zaharată conținută în rășina de frasin și în unele ciuperci. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- mannite DEX '09 DEX '98 DN
manițăsubstantiv feminin
- 1. Stofă groasă din care se făceau odinioară anterie și rochii. DLRLC
- Nu va purta niciodată rochii de maniță și de bogasiu. FILIMON, C. 209. DLRLC
-