15 definiții pentru măselariță

măselariță2 sf [At: LEXIC REG. 82 / Pl: ~țe / E: ns cf mașala] (Reg) Torță.

măselariță1 sf [At: LB / V: (reg) ~sălăr~ / P: ~țe / E: măsele (pll măsea) + -ariță] 1 Plantă erbacee otrăvitoare din familia solanaceelor, cu flori galbene pătate cu violet și ale cărei semințe și frunze sunt folosite în medicina populară contra durerilor de măsele Și: (reg) măsălare (1), măsălarniță, măsălniță, măselar (1), nebunariță, sunătoare (Hyoscyamus niger). 2 (Reg) Măsea (29) a coasei Și: măselar (4).

MĂSELÁRIȚĂ, măselarițe, s. f. Plantă medicinală toxică din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă și cu flori galbene cu nervuri violete, din care se extrage atropina; sunătoare, măselar, nebunariță (Hyoscyamus niger).Măsea + suf. -ariță.

MĂSELÁRIȚĂ, măselarițe, s. f. Plantă medicinală toxică din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă și cu flori galbene cu nervuri violete, din care se extrage atropina; sunătoare, măselar, nebunariță (Hyoscyamus niger).Măsea + suf. -ariță.

MĂSELARÍȚĂ, măselarițe, s. f. (Și în forma regională măsălariță) Plantă erbacee cu flori galbene și cu tulpina și frunzele acoperite cu peri lungi vîscoși; are miros greu și e foarte otrăvitoare (Hyoscyamus niger); nebu- nariță. Peste temelii au crescut tufe de scăi și de măsălariță. PETRESCU, R. DR. 96. – Variantă: măsălaríță s. f.

măseláriță s. f., g.-d. art. măseláriței; pl. măselárițe

MĂSELÁRIȚĂ s. v. rostopască.

MĂSELÁRIȚĂ s. (BOT.; Hyoscyamus niger) (reg.) măsălare, măsălarniță, măsălniță, măselar, nebunariță, nebunăriță, sunătoare.

MĂSELÁRIȚĂ ~e f. Plantă erbacee toxică, cu frunze vâscoase, inflorescență gălbuie, cu pete violete, folosită în scopuri medicinale; nebunariță. /măsea + suf. ~ariță

măselaríță s.f. (pop.) 1. plantă erbacee otrăvitoare cu flori galbene pătate cu violet; semințele și frunzele sunt folosite de popor contra durerilor de măsele. 2. măseaua coasei. 3. forță.

măselariță f. plantă cu miros greu și foarte veninoasă, crește prin locuri grase și se crede bună pentru durerea de măsele (Hyosciamus niger).

măseláriță f., pl. e (d. măselar). O plantă solanee foarte veninoasă și narcotică și întrebuințată de popor contra dureriĭ de dințĭ (hyoscýamus niger). – Și nebunariță.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

măseláriță s. f., g.-d. art. măseláriței; pl. măselárițe

măselariță s. v. ROSTOPASCĂ.

MĂSELARIȚĂ s. (BOT.; Hyoscyamus niger) (reg.) măsălare, măsălarniță, măsălniță, măselar, nebunariță, nebunăriță, sunătoare.

Intrare: măselariță
măselariță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măselariță
  • măselarița
plural
  • măselarițe
  • măselarițele
genitiv-dativ singular
  • măselarițe
  • măselariței
plural
  • măselarițe
  • măselarițelor
vocativ singular
plural