11 intrări

school Articole pe această temă:

173 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

luĭ, V. ĭel.

BOU, boi, s. m. 1. Taur castrat, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus).Bou sur = bour. ◊ Expr. A nu-i fi (cuiva) toți boii acasă = a fi rău dispus. S-a dus bou și s-a întors vacă, se spune despre cineva care n-a reușit să învețe nimic, care nu s-a lămurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ♦ Epitet injurios la adresa unui bărbat. 2. Compuse: bou-de-mare = pește marin mic, de culoare cafenie sau cenușie-închis, cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului (Uranoscopus scaber); bou-de-baltă = a) nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roșii (Bombinator igneus), iar cealaltă pete galbene; buhai-de-baltă (Bombinator pachypus); b) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit, galbenă-verzuie pe spate, cu capul negru și cu gâtul alb; buhai-de-baltă (Botaurus stellaris); c) (și în forma bou-de-apă) gândac mare de apă de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot (Hydrophilus piceus); bou-de-noapte = bufniță; boul-lui-Dumnezeu sau boul-Domnului = a) rădașcă; b) (și în forma boul-popii) buburuză. – Lat. bovus (= bos, bovis).

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

GĂÍNĂ, găini, s. f. Specie de pasăre domestică, crescută pentru carne și ouă (Gallus domestica); pasăre care face parte din această specie; p. restr. femela cocoșului. ◊ Expr. A se culca (odată) cu găinile = a se culca foarte devreme. Cântă găina în casă, se zice când într-o căsnicie cuvântul hotărâtor îl are femeia. ♦ Compuse: găină-sălbatică (sau -de-munte) = femela cocoșului-de-munte; (Entom.) găina-lui-Dumnezeu = buburuză. – Lat. gallina.

PÉȘTE, pești, s. m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială; (și la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ◊ Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La pește = la pescuit. ◊ Expr. Cât ai zice pește = foarte repede. A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nicio vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi disperate (și zadarnice). A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâța pește = niciodată. ◊ Compuse: pește-auriu (sau -curcubeu, -soare) = pește de culoare verde-gălbuie, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); pește-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); pește-fierăstrău = pește din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dințată (Pristis pristis); pește-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; pește-cu-spadă = pește mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare și cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuțită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peștele-lui-Solomon = specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax); pește-țigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de pești mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; pește-de-mare = calcan. 2. Carne de pește (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ◊ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de pește = asta e cu totul altceva. 3. (Astron.; n. pr. pl. art.) Numele unei constelații din emisfera boreală. ♦ Una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreținut de o femeie. ♦ Proxenet, codoș. – Lat. piscis.

SCÁUN, scaune, s. n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.), cu sau fără spetează, pe care poate să stea o singură persoană. ◊ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii. Scaun electric = (în unele state) instrument de execuție prin electrocutare a condamnaților la moarte. ◊ Compus: (Pop.) Scaunul-lui-Dumnezeu = constelația Casiopeea. (Bot.) scaunul-cucului = plantă erbacee robustă cu flori purpurii reunite într-un capitul (Dianthus giganteus).Fig. (Mai ales urmat de determinări) Locul, funcția deținută de cineva ca membru al unei adunări (elective). 2. Tron; p. ext. funcția și autoritatea monarhului, a domnitorului; domnie. ♦ Fig. Reședința monarhului sau a cârmuirii; capitala unui stat. ◊ Sfântul Scaun sau Scaunul Apostolic (ori Pontifical) = reședința papei; p. ext. papalitatea. ♦ Circumscripție teritorial-administrativă a sașilor și a secuilor din Transilvania, în cadrul organizației de stat austro-ungare. ♦ (Determinat prin „de judecată”) Instanță judecătorească. II. 1. (Pop.; de obicei urmat de determinări) Dispozitiv de lemn în formă de masă sau de bancă, la care își exercită meseria diverși lucrători. ♦ Butuc pe care se taie carnea la măcelărie; p. ext. măcelărie. 2. Suport, postament la diferite unelte, instrumente, mașini sau organe de mașini. 3. Schelet făcut din grinzi de lemn, care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină. 4. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă, pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș. III. Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. – Lat. scamnum.

el, ea ppr [At: (a. 1521) HURMUZACHI XI, 834 / P și: iel, ia / Pl: ei, ele / E: ml illum, illa] 1-2 Înlocuiește persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 3 (La nominativ) Înlocuiește numele subiectului propoziției, marcând adesea insistența. 4 (Pfm) Soț. 5 (Pfm; îf ea) Soție. 6 (Pop; îf el; euf) Dracul. 7 (Reg; îf el; euf) Șezut. 8 (La genitiv; îf lui, ei, lor; precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele posesorului. 9 (Pfm; în legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.; îe) Pe-a lui (sau pe-a ei, pe-a lor) După dorința persoanei despre care se vorbește. 10 (Îae) După părerea persoanei despre care se vorbește. 11-13 (Îs) Ai lui (sau ai ei) Persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de persoana despre care se vorbește. 14 (Îs) Ale lui (sau ale ei; sau ale lor) Proprietate a cuiva. 15 (Îas) Preocupările cuiva. 16 (Îas) Obiceiurile cuiva. 17 (Îas) Părerile cuiva. 18-19 (Îas) Capriciile sau toanele cuiva. 20 (La genitiv) Indică posesia. 21 (La genitiv) Indică apartenența. 22 (La genitiv) Indică o valoare partitivă. 23 (Îs) Domnia lui (ori domnia ei sau domniile lor) Si: domnie. 24-25 (La dativ; îf lui, ei, îi, i, lor, le, li) Indică persoana în favoarea sau în detrimentul căreia se realizează o acțiune. 26-27 (La dativ) Înlocuiește numele obiect indirect, arătând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 28-29 (La acuzativ; îf îl, l-, a, îi, i, le) Înlocuiește numele obiectului direct, indicând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 30-31 (Îlav) Ei între (ori, reg, ei în de) ei (sau ei în de eiși, sau, reg, ele în de ele) Între ai (sau ale) lor. 32 (Reg; îlav) Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe ele) Așa cum trebuie. 33 (Reg; îlav) Foarte tare. 34 (Pfm; îe) Fie la el (sau la ea, sau la ei) acolo Ducă-se pe pustiu Cf pustiu. corectată

miza vt(a) [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pzi: ~zez / E: fr miser] 1 A depune ca miză1. 2 A juca pe... 3 (Fig) A se bizui pe...

mugitor, ~oare a [At: CANTEMIR, IST. 89 / V: (înv) ~iu, ~găt~ / Pl: ~i, ~oare / E: mugi + -tor] 1 (D. unele animale) Care mugește (1). 2 (Pan; d. elemente ale naturii) Care mugește (5). 3 (Pan; d. instrumente muzicale) Care mugește (6).

EL, EA, ei, ele, pron. pers. III sg. 1. (Ține locul unui nume, în special de ființă, alta decît cea care vorbește sau cu care se vorbește) De-acum, de-acum ei sînt scăpați. COȘBUC, P. I 110. Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. VLAHUȚĂ, O. A. 47. De nu era el, te mîncam fript. ISPIRESCU, L. 5. Ea își aruncă fără voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON, C. 89. ◊ (Marchează o opoziție) Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine! COȘBUC, P. II 169. ◊ (Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire, repetînd subiectul exprimat printr-un substantiv) Plopii! mă cunosc ei bine! COȘBUC, P. I 261. Și-a da el spînul peste om vrodată. CREANGĂ, P. 227. Las’ c-o veni ea vara. BIBICESCU, P. P. 166. ◊ (Uneori fără acordul genului) Mi-a spus el baba și, drept să-ți spun, tare mi-o venit rău. CONTEMPORANUL, VI1 495. ◊ (Uneori pe lîngă un verb sau o construcție impersonală) După vreme rea, a fi el vreodată și senin. CREANGĂ, P. 235. ♦ (Familiar, la nominativ sg.) Soț, bărbat (respectiv: soție, nevastă). 2. (La genitiv, în forma (al, a, ai, ale) lui, ei, lor, cu valoare posesivă) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17. Căprioarele, ciutele, țapii și cerbii ies în poieni ca într-o domnie a lor. id. ib. 17. Și încîlcit e părul lui negru. EMINESCU, O. I 88. El vede de departe pe mîndra lui Marie. id. ib. 97. Lîngă trupul iubitei ei surioare. CONACHI, P. 87. ◊ Expr. Ai lui (ai ei) = persoane legate prin interese comune, prietenie etc., (în special) rude foarte apropiate. Ale lui (ale ei) = a) lucrurile personale. Se îmbracă și se înarmează Ivan cu toate ale lui. CREANGĂ, P. 304; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l într-ale lui. 3. (La dativ, în forma lui, ei, îi, i, lor, le, li) Murgulețul e adăpat. Toma i-a grămădit în iesle un braț de fîn. SADOVEANU, V. F. 36. Căprarul vechi îi iese-n prag. COȘBUC, P. I 100. De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. id. ib. ◊ (Cu funcție de complement indirect, indicînd posesia) E o căsuță puțintică și scundă; îi ajungem cu palma la streșină. SADOVEANU, V. F. 39. Nevasta i-a murit. COȘBUC, P. I 229. Barba-n pămînt i-ajunge. EMINESCU, O. I 99. ◊ (Cu funcție de atribut, indicînd posesia) Ea-nlănțuiește gîtu-i. EMINESCU, O. I 95. Dar ochii-i ard în friguri. id. ib. 96. ◊ (În forma i cu valoare neutră, în expr. ca dă-i, zi-i) Pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae. CARAGIALE, O. I 119. 4. (La acuzativ, în forma Îl, l, o, îi, i, le) Fiecare cotlon pe care-l cercetam adăugea retragerii mele distanțe incomensurabile. SADOVEANU, V. F. 18. Cînd am văzut că a apucat-o [pe junincă]... m-am dus asupra lui cu bîta. id. ib. 27. Se coborî în grădină ca să-și răcorească pieptul de flacăra ce-l ardea. Filimon, C. 67. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma el, ea, ei, ele) S-a pus între el și noi depărtarea și lenea soarelui. SADOVEANU, V. F. 26. Fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54. Mult era frumos și bine aici, în fața valurilor ce se tăvăleau, greoaie, spre șesul depărtat. Venea cu ele și o adiere primăvăratică. SLAVICI, O. II 11. ◊ (În forma o cu valoare neutră) Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70. Pune mîna pe iapă... și tunde-o. id. P. 47. Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 69. – Pronunțat: ieu, iel, iei, iele. – Forme gramaticale: gen. (al, a, ai, ale) lui, ei, lor; dat. lui, ei, îi, i, lor, le, li; acuz. el, îl, l, ea, o, ei, îi, i, le, ele.

EL ea (ei, ele) pron. pers. 3 1) (substituie numele persoanei despre care se vorbește) ~ învață. A fost și ~ la țară. 2) Soț (respectiv soție). 3) (formele de genitiv lui, ei, lor au valoare posesivă) Cartea lui. A lor a fost inițiativa. 4) (formele de dativ lui, ei, îi, i, lor, le, li se folosesc cu funcție de complement indirect sau atribut) Fusul îi scapă ei din mână. 5) (formele de acuzativ îl, l, o, îi, i, le se folosesc cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. Pe el îl caută. 6) (formele i și o se folosesc cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. /<lat. illum, illa

Abd-el-Kader m. celebru emir arab, apără 15 ani Algeria în contra Francezilor (1807-1883).

Aron (barba lui) f. Tr. V. rodu pământului. [Alterațiune populară din arum (maculatum)].

boul Domnului (boul lui Dumnezeu) m. 1. numele popular al coccinelei; 2. rădașcă (mandibulele insectei se desvoltă în formă de coarne la bărbat); 3. fig. prost, tont.

el pr. m. de a III persoană (fem. ea). [Lat. ILLUM, ILLAM (v. ăl)].

o num. feminin dela unu: o femeie. ║ pr. în loc de pe ea: am văzut-o. [Lat. ULLAM].

sine pr. servind de complinire: 1. el însuș: se gândi în sine; 2. ființă, fire: a-și veni în sine. [Lat. SE (cu acelaș sufix intensiv ca la mine, tine)].

arată toate definițiile

Intrare: barba-lui-Aron
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barba-lui-Aron
plural
genitiv-dativ singular
  • bărbii-lui-Aron
plural
vocativ singular
plural
Intrare: boul-lui-Dumnezeu
boul-lui-Dumnezeu substantiv masculin articulat
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boul-lui-Dumnezeu
plural
  • boii-lui-Dumnezeu
genitiv-dativ singular
  • boului-lui-Dumnezeu
plural
  • boilor-lui-Dumnezeu
vocativ singular
plural
Intrare: brâul-lui-dumnezeu
brâul-lui-dumnezeu (Calea-Lactee) substantiv neutru articulat (numai) singular nume propriu
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Brâul-lui-Dumnezeu
plural
genitiv-dativ singular
  • Brâului-lui-Dumnezeu
plural
vocativ singular
plural
brâul-lui-dumnezeu (curcubeu) substantiv neutru articulat
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brâul-lui-Dumnezeu
plural
  • brâiele-lui-Dumnezeu
genitiv-dativ singular
  • brâului-lui-Dumnezeu
plural
  • brâielor-lui-Dumnezeu
vocativ singular
plural
Intrare: el
  • pronunție: iel, ia, iei, iele
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P56)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • el
  • îl
  • ‑l
  • ea
  • o
plural
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ele
  • le
genitiv-dativ singular
  • lui
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
plural
  • lor
  • le
  • li
  • lor
  • le
  • li
Intrare: floarea-lui-Sântion
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floarea-lui-Sântion
plural
genitiv-dativ singular
  • florii-lui-Sântion
plural
vocativ singular
plural
Intrare: găina-lui-Dumnezeu
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ina-lui-Dumnezeu
plural
genitiv-dativ singular
  • inii-lui-Dumnezeu
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pecetea-lui-Solomon
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pecetea-lui-Solomon
plural
genitiv-dativ singular
  • peceții-lui-Solomon
plural
vocativ singular
plural
Intrare: peștele-lui-Solomon
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peștele-lui-Solomon
plural
genitiv-dativ singular
  • peștelui-lui-Solomon
plural
vocativ singular
plural
Intrare: săgeata-lui-Dumnezeu
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săgeata-lui-Dumnezeu
plural
genitiv-dativ singular
  • săgeții-lui-Dumnezeu
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Scaunul-lui-Dumnezeu
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Scaunul-lui-Dumnezeu
plural
genitiv-dativ singular
  • Scaunului-lui-Dumnezeu
plural
vocativ singular
plural
Intrare: vaca-lui-Dumnezeu
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vaca-lui-Dumnezeu
plural
genitiv-dativ singular
  • vacii-lui-Dumnezeu
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

barba-lui-Aron

etimologie:

boul-lui-Dumnezeu

etimologie:

el, ea

  • 1. Folosit pentru persoana a 3-a, ține locul persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • El merge.
      surse: DEX '09
    • De-acum, de-acum ei sînt scăpați. COȘBUC, P. I 110.
      surse: DLRLC
    • Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. VLAHUȚĂ, O. A. 47.
      surse: DLRLC
    • De nu era el, te mîncam fript. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Ea își aruncă fără voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON, C. 89.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Marchează o opoziție.
      exemple
      • Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine! COȘBUC, P. II 169.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire, repetând subiectul exprimat printr-un substantiv.
      exemple
      • Plopii! mă cunosc ei bine! COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Și-a da el spinul peste om vrodată. CREANGĂ, P. 227.
        surse: DLRLC
      • Las’ c-o veni ea vara. BIBICESCU, P. P. 166.
        surse: DLRLC
      • (Uneori fără acordul genului) Mi-a spus el baba și, drept să-ți spun, tare mi-o venit rău. CONTEMPORANUL, VII 495.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Uneori este folosit pe lângă un verb sau o construcție impersonală.
        exemple
        • După vreme rea, a fi el vreodată și senin. CREANGĂ, P. 235.
          surse: DLRLC
  • 2. La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, are valoare posesivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Casa lui.
      surse: DEX '09
    • Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Căprioarele, ciutele, țapii și cerbii ies în poieni ca într-o domnie a lor. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Și încîlcit e părul lui negru. EMINESCU, O. I 88.
      surse: DLRLC
    • El vede de departe pe mîndra lui Marie. EMINESCU, O. I 97.
      surse: DLRLC
    • Lîngă trupul iubitei ei surioare. CONACHI, P. 87.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie Ale lui sau ale ei = lucrurile personale ale cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se îmbracă și se înarmează Ivan cu toate ale lui. CREANGĂ, P. 304.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Ale lui sau ale ei = capriciile, toanele cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Lasă-l în ale lui!.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, are funcție de complement indirect sau de atribut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 10 exemple
    exemple
    • Prietenul îi iese înainte.
      surse: DEX '09
    • Murgulețul e adăpat. Toma i-a grămădit în iesle un braț de fîn. SADOVEANU, V. F. 36.
      surse: DLRLC
    • Căprarul vechi îi iese-n prag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • E o căsuță puțintică și scundă; îi ajungem cu palma la streșină. SADOVEANU, V. F. 39.
      surse: DLRLC
    • Nevasta i-a murit. COȘBUC, P. I 229.
      surse: DLRLC
    • Barba-n pămînt i-ajunge. EMINESCU, O. I 99.
      surse: DLRLC
    • Ea-nlănțuiește gîtu-i. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • (În forma i, cu valoare neutră) Pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae. CARAGIALE, O. I 119.
      surse: DLRLC
  • 4. În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, are funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Cartea pe care o citesc.
      surse: DEX '09
    • Fiecare cotlon pe care-l cercetam adăugea retragerii mele distanțe incomensurabile. SADOVEANU, V. F. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd am văzut că a apucat-o [pe junincă]... m-am dus asupra lui cu bîta. SADOVEANU, V. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Se coborî în grădină ca să-și răcorească pieptul de flacăra ce-l ardea. FILIMON,, C. 67.
      surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Pe el îl caut.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • S-a pus între el și noi depărtarea și lenea soarelui. SADOVEANU, V. F. 26.
        surse: DLRLC
      • Fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Mult era frumos și bine aici, în fața valurilor ce se tăvăleau, greoaie, spre șesul depărtat. Venea cu ele și o adiere primăvăratică. SLAVICI, O. II 11.
        surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 69.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70.
        surse: DLRLC
      • Pune mîna pe iapă... și tunde-o. CREANGĂ, P. 47.
        surse: DLRLC

etimologie:

pecetea-lui-Solomon

etimologie:

peștele-lui-Solomon

  • 1. Specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax).
    surse: DEX '09

etimologie:

săgeata-lui-Dumnezeu

etimologie:

vaca-lui-Dumnezeu