6 intrări
70 de definiții
din care- explicative (33)
- morfologice (21)
- relaționale (4)
- etimologice (3)
- specializate (5)
- enciclopedice (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LAIE s. f. (Pop.) 1. Ceată de țigani (nomazi). 2. Ceată dezorganizată și zgomotoasă (de copii, de oameni). – Din ucr. laja, „haită de câini”, cf. pol. łaja idem.
laie2 a [At: CREANGĂ, A. 47 / Pl: lăi / E: lat labes, ngr λάἴο] (Pop) 1 (D. lână sau d. țesături din lână de oaie) Negru. 2 Negru amestecat cu alb. 3 Gri. 4 (D. om) Cărunt. 5 (Îe) Că e ~, că-i bălaie sau ba e ~, ba-i bălaie Ba una, ba alta. 6 (Îae) Așa și pe dincolo. 7 (Îe) Ori ~, ori bălaie Ori așa, ori invers, alege! 8 (Îe) Nici ~, nici bălaie Nici așa, nici așa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laie1 [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (rar) lai sn / Pl: (rar) lăi / E: pn laja] 1 sf (Asr) Ceată de rromi, de obicei nomazi. 2 sf (Îs) Țigan de ~ Rrom nomad. 3 sf (Pex; îas) Rrom certăreț. 4 sf (Pfm; pex) Persoană guralivă. 5 sf (Pfm; pan) Grup de persoane zgomotoase Si: ceată, haită. 6 sf (Îla) De ~ Care aparține unei cete de rromi Si: țigănesc. 7 sf (Pfm; îal) Vagabond. 8 sf (Pfm; îlav) În ~ Buluc. 9 sf (Reg) Grup de câini sau de alte animale de același fel Si: haită. 10 av (Pop; îe) A se ține ~ (după cineva) A sta nedespărțit de cineva. 11 av (Arg) Nimic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAIE s. f. 1. Ceată de țigani (nomazi). 2. Ceată dezorganizată și zgomotoasă (de copii, de oameni). – Cf. ucr., pol. laja, „haită de câini”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
LAIE s. f. 1. (Astăzi rar; mai ales determinat prin «de țigani») Ceată de țigani (de obicei nomazi). Romîncă a cărei bogată zestre cuprindea și o laie de robi țigani. ODOBESCU, S. III 22. Laia se opri la cea întîi crîșmă. ALECSANDRI, la GHICA, S. 82. Tocmai se intîmplase să vie în sat o laie de țigani din Prundu Ieșului. ȘEZ. VII 155. ◊ Țigan de laie = (în opoziție cu țigan de vatră) țigan nomad. 2. Ceată zgomotoasă (de copii, de oameni). Biata bab-a-ntrat în laie. COȘBUC, P. I 226. ◊ (Adverbial, uneori în forma compusă laie-gaie) De cîte ori vine pe la noi mătușa... vin și băieții laie-gaie. STANCU, D. 14. N-ai să mai ieși cu o femeie pe uliță, că se ia bagabonții (= vagabonzii) laie după dumneata. CARAGIALE, O. I 44.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAIE f. 1) înv. Grup de țigani nomazi. 2) pop. Ceată dezorganizată și zgomotoasă de copii sau de oameni. /<pol., ucr. laja
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
laie f. Mold. 1. ceată, în special de țigani nomazi; 2. ceată de vagabonzi: laie de cerșetori GHICA. [Pol. LAĬA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) láĭe f., pl. lăĭ (pol. laja, rut. laĭá, ceh. láje, ceată, haĭtă. Bern, 687). Ceată de Țiganĭ nomazĭ. V. șatră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) laĭe adj. V. laĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAI, LAIE, lăi, adj. (Pop.) Negru sau negru amestecat cu alb. ◊ Expr. Că e laie, că-i bălaie sau ba e laie, ba-i bălaie = ba una, ba alta; așa și pe dincolo. Ori laie, ori bălaie = ori una, ori alta; alege! Nici laie, nici bălaie = nici așa, nici așa. – Cf. alb. laja.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LAI, LAIE, lăi, adj. (Pop.) Negru sau negru amestecat cu alb. ◊ Expr. Că e laie, că-i bălaie sau ba e laie, ba-i bălaie = ba una, ba alta; așa și pe dincolo. Ori laie, ori bălaie = ori una, ori alta; alege! Nici laie, nici bălaie = nici așa, nici așa. – Cf. alb. laja.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
la3 [At: PSALT. HUR. 48v/14 / V: (reg) ~ua, lăia / Pzi: lau / E: ml lavare] 1-6 vrt (Îvp) A (se) spăla (pe cap). 7 vt (Înv) A umezi. 8 vt (Pop; îc) Lă-mă-mamă Om prost. 9 vt (Îac) Om leneș, care se mișcă greoi. 10-11 vtr (Mar; Trs) A(-și) unge părul cu o substanță grasă pentru a-i da strălucire. 12-13 vtr (Reg) A (se) pieptăna după spălarea părului. 14 vt (Reg) A trata părul împotriva paraziților. 15 vr (Reg; d. pisici) A-și curăța blana prin lingere. 16 vt (Îvr; fig) A dojeni. 17 vt (Pop) A spăla rufe. 18 vt (Reg) A înălbi firele de tort. 19-20 vtr (Pop) A (se) scălda. 21 vt (Îvr) A trata cu o soluție, un unguent etc. Si: a unge. 22 vr (Olt; d. vreme) A deveni nefavorabilă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lai2 sn vz laie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laua v vz la3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lă v vz la
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lăia v vz la3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lăua v vz la
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LA3, lau, vb. I. Tranz. (Popular) A spăla (mai ales pe cap), a scălda, a îmbăia. Ea ne cocea pînă acuma pînea. Mă la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246. Îl lă în toată sîmbăta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4. Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare... lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76. Lau copilul, îi dau țîță. ALECSANDRI, P. P. 308. ◊ Expr. Lă-mă-mamă (cu valoare de substantiv) = om prost, nătîng, lălîu. Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96. Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97. ◊ Refl. Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271. – Forme gramaticale: prez. ind. lau, lai, lă, lăm, lați, lau, part. lăut. - Prez. conj. pers. 3 și: să leie (CREANGĂ, P. 289).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAI, LAIE, lăi, adj. (Popular) Negru sau negru amestecat cu alb (v. fumuriu, cenușiu). Medeanul se umplu de căciuli negre, de ițari creți, de brîne verzi sau roșii, de sumane lăi sau de cojoace albe. HOGAȘ, DR. II 130. Cu un obraz sau cu amîndoi obrajii lăi (cenușii). ȘEZ. II 151. Mioriță laie, laie bucălaie. ALECSANDRI, P. P. 1. ◊ În construcție cu «bălaie» v. bălai. – Variantă: lău (ȘEZ. III 140) adj. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂU adj. m. v. lai.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A LA lau tranz. pop. (persoane) 1) A spăla (pe cap). 2) fig. fam. A muia din toate părțile; a uda în întregime; a scălda. ◊ Lă-mă-mamă om mărginit la minte. /<lat. lavare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LAI laie (lăi) (mai ales despre lâna oilor) Care este de culoare neagră sau neagră-cenușie; negru sau negru-cenușiu. ◊ Nici laie, nici bălaie nici așa, nici așa. [Monosilabic] /cf. alb. laja
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LA vb. (Mold., Ban., Trans. SV) A spăla. A: Să-și lea cămeșile lor DOSOFTEI, PARIMIAR. C: Lau. Lavo. AC, 349. La-mă-veri și mai vîrtos de zăpada înălbi-mă-voiu. PS. SEC. XVIII, 36r. ◊ Fig. Ce mai vîrtos mă lă de fărălegile meale. PS. SEC. XVIII, 34^v. Etimologie: lat. lavare. Vezi și: nelăut:
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
là v. a spăla, mai ales la cap: ia să-mi lai copilașii CR. [Vechiu-rom. a la, a spăla în genere = lat. LAVARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
laiu a. negru vânăt: mioriță laie, laie bucălaie POP.; lână laie, de calitate proastă. [Albanez LAĬ]. ║ f. laie, oaie cu lâna cenușie: giguri de suman și lăi și de noaten CR. V. bălaiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lă-mă-mamă m. om copilăros: dacă găsește vr’un lă-mă-mamă PANN. [Lit. spală-mă (la cap), mamă!].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) la, infinitivu d. laŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) laĭ și lăŭ, láĭe adj., pl. m. laĭ și lăĭ, f. lăĭ (alb. lĭaĭ, id.). Cenușiŭ închis, sein (vorbind de oĭ): oaĭe, lînă laĭe (la Hațeg, căiță laĭe, căcĭulă neagră). Orĭ laĭe, orĭ bălaĭe, orĭ una, orĭ alta; orĭ într’un fel, orĭ într’altu: trebuĭe să te hotărăștĭ odată: orĭ laĭe, orĭ bălaĭe! – În „Mioriță laĭe, laĭe, bucălaĭe”, laĭe e o prescurtare din bucălaĭe, după cum în altă P. P. e o prescurtare din bălaĭe: Stăĭ, oaĭe laĭe, bălaĭe! Tot așa „Lie, lie, cĭocîrlie” saŭ „Rudă, rudă, paparudă”. V. țigaĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) laĭ v. tr. V. haŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laŭ, lăút, a lá v. tr. (lat. lăvare și lávere, láutum, a spăla, it. lavare, fr. laver, pv. sp. pg. lavar. – Laŭ, laĭ, lă; să laŭ, să laĭ, să laĭe; lînd). Spăl pe cap cu apă caldă (cum se obișnuĭește Sîmbăta seara): a la copiiĭ. V. refl. Îmĭ spăl capu cu apă caldă. – În vest a lăĭa, ind. prez. laĭ, laĭ, laĭe, lăĭem, lăĭațĭ, laĭe, part. lăĭat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) lă v. tr. V. laŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lă-mă-mámă s. m. fără pl. (imper. d. laŭ, mă laŭ și voc. mamă). Iron. Om fără energie, bleg, tîmpit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lăŭ, láĭe, V. laĭ, laĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!laie (pop.) s. f., pl. lăi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
laie (pop.) s. f.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
laie s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
laie (de Țigani).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
!la1 (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. Iau, 2 sg. lai, 3 sg. lă, 1 pl. lăm, 2 pl. lați, imperf. 1 lam; conj. prez. 1 sg. să Iau, 3 să laie; imper. 2 sg. afirm. lă; part. lăut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lai (pop.) adj. m., f. laie; pl. m. și f. lăi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!lă-mă-mamă (pop.) s. m. și f., g.-d. art. lui lă-mă-mamă; pl. lă-mă-mamă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!Schimbarea la Față (sărbătoare) s. propriu f. art., g.-d. art. Schimbării la Față
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
la3 (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. lă, 1 pl. lăm, imperf. 3 sg. la; conj. prez. 3 să lea/să leie/să laie; imper. 2 sg. lă; ger. lând; part. lăut
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lai (pop.) adj. m., f. laie; pl. m. și f. lăi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!lă-mă-mamă (pop.) s. m. și f., g.-d. lui lă-mă-mamă; pl. lă-mă-mamă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Schimbarea la Față (sărbătoare) s. propriu f., g.-d. Schimbării la Față
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
la vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. lă, 1 pl. lăm, imper. 2 sg. la; conj. prez. 3 sg. și pl. lea/leie/laie; imper. 2 sg. lă; ger. lând; part. lăut
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lai adj. m., f. laie; pl. m. și f. lăi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lă-mă-mamă s. m. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Schimbarea la Față s. pr. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lai (adj.), f. laie
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
laiu, laie; lăi pl. m. și f.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
lau, lai 2, lă 3, lae 3 conj., lam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
lă-mă-mamă invar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Schimbarea-la-față.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LA vb. v. îmbăia, scălda, spăla.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LAI adj. negru. (Oaie, lână ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
la vb. v. ÎMBĂIA. SCĂLDA. SPĂLA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAI adj. negru. (Oaie, lînă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
laie (lăi), s. f. – 1. Haită de cîini, mulțime de cîini. – 2. Șleahtă, ceată, hărmălaie. – 3. Șatră sau grup de țigani care umblă sau trăiesc împreună. Sl., cf. ceh. laje, rut., pol. łaje „haită”, din sl. (sb.) lajati „a lătra” (Cihac, II, 164; Tiktin; DAR). – Der. lăieș, s. m. (țigan nomad); lăieț, s. m. (țigan nomad; turnător în metal), rezultat dintr-o confuzie a cuvîntului anterior cu bg. lĕec „topitor, turnător”, de la leja „a topi, a turna”; lăețesc, adj. (țigănesc); lăețească, s. f. (dans țigănesc); lainic, adj. (nomad, vagabond, hoinar), cu suf. -nic (după Cihac, din mag. lajha „leneș”, slov. lajnati „a umbla cîntînd la vioară”; după DAR, în legătură cu rut. lan „leneș”; cf. Iordan, BF, IX, 147); lăinici, vb. (a rătăci, a hoinări); lăinicie, s. f. (lene).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
la (lau, lăut), vb. – A spăla. – Mr. lau, lată, lare. Lat. lavāre (Pușcariu 954; REW 4951; DAR), cf. it. lavare, prov., sp., port. lavar, fr. laver. Înv., se pare că ar fi pierdut teren din sec. XVI, în fața der. său a spăla; azi se folosește în regiunea muntoasă din Munt., în Mold. și, în parte, în Trans., unde inf. său sună uneori a lăia. Cf. lături, lăun. Der. lăutoare, s. f. (spălat; spălătorie; Trans., spălător); lăutor, s. n. (înv.); lăutură, s. f. (spălat; baie; apă caldă pentru a spăla); nelăut, adj.; nelăuți, vb. (Trans.). – Der. neol. lavabo(u), s. n., din fr. lavabo; lavoar, s. n., din fr. lavoir; lavabil, adj., din fr. lavable.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lai (laie), adj. – 1. Sur, brumăriu, gri. – 2. De culoare închisă, negru. – Var. lău. Mr. laiu „negru”. Origine necunoscută. Explicațiile încercate pînă acum nu par suficiente. A fost considerat ca provenind din alb. ljaj „roșcat, blond-auriu” (P. Papahagi, Jb., XII, 103), care ar putea reprezenta lat. flavus; dar, pe lîngă dificultățile fonetice și semantice, nu există alt ex. de cuvînt lat. intrat în rom. prin intermediul alb. După Pascu, Beiträge, 35 și Pascu, I, 71 stă în locul lui *gălai, din lat. galla „gogoașă de ristic”. Der., din gr. λάγειος „iepuraș” (Diculescu, Elementele, 440), este foarte neverosimilă. După Pușcariu, Dacor., V, 547-50 și DAR, din lat. labes, „pată”, explicație puțin probabilă, deoarece în lat. acest sens este secundar (labes aparține aceleiași familii cu labor), și că în rom. sensul de „negru” este secundar (lai este culoarea gri natural a anumitor tipuri de lînă sau culoarea neagră amestecată cu alb sau cărunt). Anterior indoeurop., după Lahovary 332. Dacă se ține cont de faptul că acest cuvînt se aplică numai la lînă, și că indică o culoare naturală, așa cum rezultă de la spălarea lînii (cf. fr. écru, sp. crudo, care de asemeni a ajuns să indice o culoare), ne-am putea gîndi la verbul la „a spăla”; dar der. nu este clară, și rămîne neexplicată relația obscură cu bălăi. Cf. lăun. Din rom. provin ngr. λάίους (Murnu, Lehnw., 30), probabil alb. ljaj (Tiktin; DAR), sb. laja, slov. laja, lajka, ceh. lajka, rut. ljajistyi (Candrea, Elemente, 408).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
la, lau, vb. tranz. și refl. – (reg.) 1. A (se) spăla: „Ien trimite-ți cămașa / Că eu mândru ți oi la” (Calendar, 1980: 119). 2. A (se) pieptăna: „Iei pieptinile cu care te lai pe cap” (Bilțiu, 322). – Lat. lavare „a spăla, a curăța” (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lai, laie, adj. – (reg.) Negru sau negru amestecat cu alb. Negru foarte deschis (Latiș): „Cele lăi, / Pă văi” (Antologie, 1980: 107). – Cf. alb laja (DEX); probabil cuvânt autohton, cf. alb laja (Brâncuș, 1983); lat. labes, ngr. laio (MDA). Cuv. rom. > srb. laja, slov. laja, lajka, ceh. lajka, ucr. ljajistyi (Candrea, cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
schimbarea la față – (rel.) Prima sărbătoare de toamnă (6 august); Probaje, Probejanie. „De la sărbătoarea asta începe a pica frunza de fag; frunza și iarba îmbătrânesc” (Bilțiu, 2010: 37). Interdicții: „Nu-i bine a lucra, că dacă lucri, lucru îi așe cum să proboze frunza. Așe să duce lucru, așe să duc tăte cum pică paiu, cum pică frunza” (idem; Sarasău). ♦ Sărbătoare (praznic împărătesc) ce marchează întâmplarea de pe Muntele Tabor unde Iisus, în prezența apostolilor Petru, Iacob și Ioan, a început să strălucească (potrivit teologilor, acest lucru demonstrează originea sa divină).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
la, lau, vb. tranz. și refl. – 1. A (se) spăla: „Ien trimite-ți cămașa / Că eu mândru ți oi la” (Calendar 1980: 119). 2. A (se) pieptăna: „Iei pieptinile cu care te lai pe cap” (Bilțiu, 322). – Lat. lavare.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lai, laie, adj. – Negru sau negru amestecat cu alb. Negru foarte deschis (Latiș): „Cele lăi, / Pă văi” (Antologie 1980: 107). – Probabil cuvânt autohton, cf. alb laja (Brâncuși 1983); Cuv. rom. preluat în slovacă (Macrea 1970: 15).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SCHIMBAREA LA FAȚĂ, sărbătoare creștină (6 aug.) ce amintește episodul relatat de Evanghelii, în care Iisus Hristos s-a arătat, pe muntele Tabor, apostolilor Petru, Iacov și Ioan, în strălucirea sa divină, însoțit de Moise și Ilie, personificând legea și profețiile, pe care Iisus a venit să le împlinească. Glasul din Cer le poruncește apostolilor să-L asculte pe Hristos ca pe noul Moise.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a face o laie expr. a eșua, a nu izbuti, a suferi un eșec.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
o laie (de Geo Bogza) expr. nimic.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ori e laie, ori bălaie! expr. alege una din două!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F131) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT99) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A123) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus Surse flexiune: IVO-III | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
laie, lăisubstantiv feminin
- 1. Ceată de țigani (nomazi). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Romîncă a cărei bogată zestre cuprindea și o laie de robi țigani. ODOBESCU, S. III 22. DLRLC
- Laia se opri la cea întîi crîșmă. ALECSANDRI, la GHICA, S. 82. DLRLC
- Tocmai se întîmplase să vie în sat o laie de țigani din Prundu Ieșului. ȘEZ. VII 155. DLRLC
- 1.1. Țigan de laie = (în opoziție cu țigan de vatră) țigan nomad. DLRLC
-
- 2. Ceată dezorganizată și zgomotoasă (de copii, de oameni). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Biata bab-a-ntrat în laie. COȘBUC, P. I 226. DLRLC
- (Uneori în forma compusă laie-gaie) De cîte ori vine pe la noi mătușa... vin și băieții laie-gaie. STANCU, D. 14. DLRLC
- N-ai să mai ieși cu o femeie pe uliță, că se ia bagabonții (= vagabonzii) laie după dumneata. CARAGIALE, O. I 44. DLRLC
-
etimologie:
- laja, „haită de câini”. DEX '09 DEX '98
lai, laieadjectiv
- 1. Negru sau negru amestecat cu alb. DEX '09 DLRLCsinonime: negru
- Medeanul se umplu de căciuli negre, de ițari creți, de brîne verzi sau roșii, de sumane lăi sau de cojoace albe. HOGAȘ, DR. II 130. DLRLC
- Cu un obraz sau cu amîndoi obrajii lăi (cenușii). ȘEZ. II 151. DLRLC
- Mioriță laie, laie bucălaie. ALECSANDRI, P. P. 1. DLRLC
- Că e laie, că-i bălaie sau ba e laie, ba-i bălaie = ba una, ba alta; așa și pe dincolo. DEX '09 DEX '98
- Ori laie, ori bălaie = ori una, ori alta; alege! DEX '09 DEX '98
- Nici laie, nici bălaie = nici așa, nici așa. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- laja DEX '98 DEX '09
la, lauverb
- 1. A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ea ne cocea pînă acuma pînea. Mă la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246. DLRLC
- Îl lă în toată sîmbăta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4. DLRLC
- Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare... lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
- Lau copilul, îi dau țîță. ALECSANDRI, P. P. 308. DLRLC
- Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271. DLRLC
-
etimologie:
- lavare DEX '09 DEX '98
lă-mă-mamă, lă-mă-mamăsubstantiv feminin invariabil
- 1. Om prost, lălâu. DEX '09 DLRLC
- Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96. DLRLC
- Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97. DLRLC
-