jugar, ~ă a [At: I. IONESCU, ap. TDRG / V: giu~ / Pl: ~i, ~e / E: jug + -ar] (Înv; d. vite) 1 De jug (1) Si: (reg) jugaș (1). 2 Care poate fi pus la jug (1) Si: (reg) jugaș (2).

jugar m. bou de jug. [Lat. JUGARIUS].

jugár adj. m. Care trage la jug: boŭ jugar.

IUGĂR, iugăre, s. n. Veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 ha. [Var.: jugăr s. n.] – Din lat. jugerum.

giugar, ~ă a vz jugar

iugăr sn [At: MAIORESCU, CR. III, 135 / V: ju~ / Pl: ~e / E: lat iugerum] (Trs) Veche unitate de măsură pentru suprafețele agrare, egală cu 0,5775 ha.

jugăr sn vz iugăr

IUGĂR, iugăre, s. n. Veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 de hectare. [Var.: jugăr s. n.] – Din lat. jugerum.

IUGĂR, iugăre, s. n. (Transilv.) Unitate de măsură pentru aria terenurilor agrare, egală cu 5775 m² sau 1600 de stînjeni pătrați. Îi vînduse la licitație căsuța și cele patru jugăre de pămînt. VORNIC, P. 20. – Scris și: (învechit) juger, pl. jugere (BĂLCESCU, O. II 122). – Variantă: jugăr s. n.

JUGER s. n. v. iugăr.

juger n. 1. pogon la Romani (cam cât poate ara o pereche de boi într’o zi); 2. măsură de suprafață ce coprindea vró patru ari: spațiu de două jugere BĂLC.

* júger n., pl. e (lat. júgerum și juger). O măsură agrară la Romanĭ egală, în epoca clasică, cu 2.682 de metri pătrațĭ. – Fals jugăr (Trans.).

iugăr s. n., pl. iugăre

iugăr s. n., pl. iugăre

iugăr s. n., pl. iugăre

iugăr

iugăr, -găre.

iugăr (iugăre), s. n. – Măsură de suprafață, egală cu 0,57 hectare. Lat. iugerum (sec. XVIII). În Trans., înv.

jugar, -ă, adj. (reg.) de jug, care poate fi pus la jug.

jugar, jugari, s.m. (reg.) bou de jug.

juger, jugeri, s.n. (înv.) V. iugăr.

íugăr, iugăre, s.n. (înv.) Unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu 0,57 ha, utilizată în Trans.: „În Maramureș se întrebuințează iugărul. Iugărul unguresc e de 1.200 de stânjeni pătrați. Iugărul cadastral, de 1.600 de stânjeni pătrați. Iugărul, în Maramureș, se măsoară de către țărani cu ruda” (Bârlea, 1909: 239). – Lat. iugerum „măsură agrară” (sec. XVIII) (DER, DEX, MDA).

iugăr, iugăre, s.n. – (înv.) Unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu 0,57 ha, utilizată în Transilvania. – Lat. iugerum „măsură agrară de aprox. 25 ari” (sec. XVIII) (DER, DEX. MDA).