13 definiții pentru jubila


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUBILÁ, jubilez, vb. I. Intranz. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. – Din fr. jubiler, lat. jubilare.

JUBILÁ, jubilez, vb. I. Intranz. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. – Din fr. jubiler, lat. jubilare.

jubila [At: CARAGIALE, S. N. 182 / V: iu~ / Pzi: ~lez / E: fr jubiler, lat jubilare] 1 vi A simți o mare satisfacție, exteriorizând-o prin exclamări, strigăte, aplauze etc. 2 vi A se bucura din plin de ceva Si: a triumfa. 3 vt (Reg; îf iubila) A serba jubileul cuiva.

JUBILÁ, jubilez, vb. I. Intranz. A se bucura foarte mult, a simți o mare satisfacție, a-și exterioriza satisfacția. Se păcălesc unul pe altul și jubilează zgomotos. CAMIL PETRESCU, U. N. 247.

JUBILÁ vb. I. intr. A avea o mare satisfacție, a triumfa. [< fr. jubiler].

JUBILÁ vb. intr. a avea o mare satisfacție, a triumfa. (< fr. jubiler, lat. iubilare)

A JUBILÁ ~éz intranz. A încerca o mare satisfacție (în urma unei victorii); a se bucura foarte mult de o victorie; a triumfa. /<fr. jubiler, lat. jubilare

* jubiléz v. intr. (lat. júbilo, -áre, a striga de bucurie). Arăt mare bucurie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jubilá (a ~) vb., ind. prez. 3 jubileáză

jubilá vb., ind. prez. 1 sg. jubiléz, 3 sg. și pl. jubileáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: jubila
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jubila
  • jubilare
  • jubilat
  • jubilatu‑
  • jubilând
  • jubilându‑
singular plural
  • jubilea
  • jubilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jubilez
(să)
  • jubilez
  • jubilam
  • jubilai
  • jubilasem
a II-a (tu)
  • jubilezi
(să)
  • jubilezi
  • jubilai
  • jubilași
  • jubilaseși
a III-a (el, ea)
  • jubilea
(să)
  • jubileze
  • jubila
  • jubilă
  • jubilase
plural I (noi)
  • jubilăm
(să)
  • jubilăm
  • jubilam
  • jubilarăm
  • jubilaserăm
  • jubilasem
a II-a (voi)
  • jubilați
(să)
  • jubilați
  • jubilați
  • jubilarăți
  • jubilaserăți
  • jubilaseți
a III-a (ei, ele)
  • jubilea
(să)
  • jubileze
  • jubilau
  • jubila
  • jubilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jubila

  • 1. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: triumfa attach_file un exemplu
    exemple
    • Se păcălesc unul pe altul și jubilează zgomotos. CAMIL PETRESCU, U. N. 247.
      surse: DLRLC

etimologie: