2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JIMBÁ, jimbez, vb. I. (Reg.) 1. Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și strâmba gura, a se schimonosi, a rânji. 2. Refl. Fig. (Despre suprafața unei ape) A se încreți; a se tulbura. – Din jimb (înv. „strâmb la gură”, et. nec.).

JIMBÁ, jimbez, vb. I. (Reg.) 1. Tranz. și refl. (Despre oameni) A-și strâmba gura, a se schimonosi, a rânji. 2. Refl. Fig. (Despre suprafața unei ape) A se încreți; a se tulbura. – Din jimb (înv. „strâmb la gură”, et. nec.).

jimba [At: LB / V: (reg) jâm~ / Pzi: ~bez, jâmb / E: jimb] (Pop) 1-2 vtr (D. lucruri) A (se) strâmba. 3-4 vtr (D. lucruri) A (se) curba. 5-6 vtr (Pex) A (se) deforma. 7-8 vtr (D. oameni) A(-și) strâmba gura Si: a (se) rânji, a (se) schimonosi. 9 vr (D. copii; îe) A se ~ la cineva A se scoate limba și a se schimonosi la cineva. 10 vr A rânji cu ură, cu dușmănie la cineva. 11 vi (Prin apropiere de a zâmbi) A zâmbi silit. 12 vi A râde fără rost. 13 vr (Fig, d. suprafața unei ape) A se încreți. 14 vr (Pex; d. ape) A se tulbura. 15 vi (Înv; d. dinți) A cădea.

JIMBÁ, jimbez, vb. I. Refl. (Regional) A se strîmba arătîndu-și dinții, a rînji (cu ură, cu dușmănie). Unii, de prin căruțe, se jimbau uitîndu-se chiorîș la convoiul de muncitori. VORNIC, P. 213. Stoica și ceilalți au părut că n-aud asemenea poruncă și nu s-au supus. S-au jimbat la el, pieziș. SADOVEANU, M. C. 200. ◊ Tranz. Țărănci știrbe îl priveau jimbîndu-și gurile printre degete. CAMILAR, N. II 318. ♦ Fig. (Despre suprafața unei ape) A se încreți; a se tulbura. Mie nu-mi place cînd văd că se jimbează așa apa. SADOVEANU, N. F. 100.

A JIMBÁ ~éz tranz. pop. A face să se jimbeze. /Din jimbat corectată

A SE JIMBÁ mă ~éz intranz. pop. (despre persoane) A-și strâmba gura, arătând dinții și râzând într-un fel nefiresc; a rânji. /Din jimbat

jimb, jimbă [At: LB / V: (reg) jâmb / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Trs; Mol) 1-2 a, av (Care este) strâmb. 3 a (D. persoane) Cu gura strâmbă. 4 a Știrb. 5 sm (Mtp; îs) ~ă-lemne Strâmbă-lemne.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jimba (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 jimbea

jimbá vb., ind. prez. 3 sg. jimbeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

JIMBÁ2, jimbéz, vb. I. (Var.) A zâmba. (cf. zâmba)

JIMB, -Ă, jimbi, -e, adj. Știrb. (deverbal, deriv. regr. din jimba sau dir. din sl. ząbu; cf. alb. dhëmbo)

Intrare: jimba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jimba
  • jimbare
  • jimbat
  • jimbatu‑
  • jimbând
  • jimbându‑
singular plural
  • jimbea
  • jimbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jimbez
(să)
  • jimbez
  • jimbam
  • jimbai
  • jimbasem
a II-a (tu)
  • jimbezi
(să)
  • jimbezi
  • jimbai
  • jimbași
  • jimbaseși
a III-a (el, ea)
  • jimbea
(să)
  • jimbeze
  • jimba
  • jimbă
  • jimbase
plural I (noi)
  • jimbăm
(să)
  • jimbăm
  • jimbam
  • jimbarăm
  • jimbaserăm
  • jimbasem
a II-a (voi)
  • jimbați
(să)
  • jimbați
  • jimbați
  • jimbarăți
  • jimbaserăți
  • jimbaseți
a III-a (ei, ele)
  • jimbea
(să)
  • jimbeze
  • jimbau
  • jimba
  • jimbaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jâmba
  • jâmbare
  • jâmbat
  • jâmbatu‑
  • jâmbând
  • jâmbându‑
singular plural
  • jâmbea
  • jâmbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jâmbez
(să)
  • jâmbez
  • jâmbam
  • jâmbai
  • jâmbasem
a II-a (tu)
  • jâmbezi
(să)
  • jâmbezi
  • jâmbai
  • jâmbași
  • jâmbaseși
a III-a (el, ea)
  • jâmbea
(să)
  • jâmbeze
  • jâmba
  • jâmbă
  • jâmbase
plural I (noi)
  • jâmbăm
(să)
  • jâmbăm
  • jâmbam
  • jâmbarăm
  • jâmbaserăm
  • jâmbasem
a II-a (voi)
  • jâmbați
(să)
  • jâmbați
  • jâmbați
  • jâmbarăți
  • jâmbaserăți
  • jâmbaseți
a III-a (ei, ele)
  • jâmbea
(să)
  • jâmbeze
  • jâmbau
  • jâmba
  • jâmbaseră
Intrare: jimb
jimb adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jimb
  • jimbul
  • jimbu‑
  • jimbă
  • jimba
plural
  • jimbi
  • jimbii
  • jimbe
  • jimbele
genitiv-dativ singular
  • jimb
  • jimbului
  • jimbe
  • jimbei
plural
  • jimbi
  • jimbilor
  • jimbe
  • jimbelor
vocativ singular
plural
jâmb adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jâmb
  • jâmbul
  • jâmbă
  • jâmba
plural
  • jâmbi
  • jâmbii
  • jâmbe
  • jâmbele
genitiv-dativ singular
  • jâmb
  • jâmbului
  • jâmbe
  • jâmbei
plural
  • jâmbi
  • jâmbilor
  • jâmbe
  • jâmbelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jimba, jimbezverb

popular
  • 1. regional tranzitiv reflexiv (Despre oameni) A-și strâmba gura, a se schimonosi. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Unii, de prin căruțe, se jimbau uitîndu-se chiorîș la convoiul de muncitori. VORNIC, P. 213. DLRLC
    • format_quote Stoica și ceilalți au părut că n-aud asemenea poruncă și nu s-au supus. S-au jimbat la el, pieziș. SADOVEANU, M. C. 200. DLRLC
    • format_quote Țărănci știrbe îl priveau jimbîndu-și gurile printre degete. CAMILAR, N. II 318. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A rânji cu ură, cu dușmănie la cineva. MDA2
    • 1.2. intranzitiv (Prin apropiere de a zâmbi) A zâmbi silit. MDA2
    • 1.3. intranzitiv A râde fără rost. MDA2
    • chat_bubble reflexiv (Despre copii) A se jimba la cineva = a scoate limba și a se schimonosi la cineva. MDA2
  • 2. tranzitiv reflexiv (Despre lucruri) A (se) strâmba. MDA2
    sinonime: strâmba
  • 3. tranzitiv reflexiv (Despre lucruri) A (se) curba. MDA2
    sinonime: curba
  • 4. regional reflexiv figurat (Despre suprafața unei ape) A se încreți; a se tulbura. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mie nu-mi place cînd văd că se jimbează așa apa. SADOVEANU, N. F. 100. DLRLC
  • 5. intranzitiv învechit Despre dinți: cădea. MDA2
    sinonime: cădea
etimologie:
  • învechit jimb („strâmb la gură”, etimologie necunoscută). DEX '09 MDA2 DEX '98
  • jimbat NODEX

jimb, jimbăadjectiv

regional
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.