3 intrări

30 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

irita vtr [At: SLAVICI, N. II, 35 / Pzi: irit / E: fr irriter, lat irritare] 1-2 A (se) înfuria. 3-4 A (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă.

IRITÁ, irít, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) enerva, a (se) înfuria. 2. A (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă. – Din fr. irriter, lat. irritare.

IRITÁ, irít, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) enerva, a (se) înfuria. 2. A (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă. – Din fr. irriter, lat. irritare.

IRITÁ, irít, vb. I. 1. Refl. A se supăra, a se mînia. Lasă-l... nu te mai irita. SLAVICI, O. I 389. S-a iritat așa de grozav din ceartă, încît i-a venit un fel de-necăciune. CARAGIALE, P. 22. ◊ Tranz. Zgomotul îl irită peste măsură. 2. Tranz. A stingheri funcțiunea unui organ, a produce o ușoară congestie sau inflamație. Din cînd în cînd ridică ochii roșii Umflați și iritați de fum. CAMIL PETRESCU, V. 100.

iritá (a ~) vb., ind. prez. 3 irítă

iritá vb., ind. prez. 1 sg. irít, 3 sg. și pl. irítă

IRITÁ vb. 1. v. inflama. 2. v. enerva.

IRITÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) supăra, a (se) mânia. 2. tr. A produce o congestie, o inflamație ușoară. [P.i. irít. / < fr. irriter, it., lat. irritare].

IRITÁ vb. I. tr., refl. a (se) enerva, a (se) supăra. II. tr. a produce o congestie, o inflamație ușoară. (< fr. /s’/irriter, lat. irritare)

A SE IRITÁ mă irít intranz. 1) A deveni din ce în ce mai nervos; a se enerva. 2) (despre țesuturi, organe etc.) A ajunge în stare de iritație. /<fr. irriter, lat. irritare

A IRITÁ irít tranz. A face să se irite; a enerva. /<fr. irriter, lat. irritare

irità v. 1. a se aprinde de mânie; 2. a întărâta foarte: a irita nervii; 3. Med. a cauza durere într’un organ.

ieriță sf [At: ANON. CAR. / V: ir~ / Pl: ~țe / E: bg ерица] (Bot; reg) 1 Grâu de primăvară. 2 (Înv) Grâu de vară, mic și roșiatic. 3 (Îf ir~) Torțel (Cuscuta europaea).

iri sf [At: DEX / Pl: ~te / E: fr iritis] (Med) Inflamație a irisului, care se manifestă prin dureri locale, imposibilitate de a suporta lumina, prin contracția pupilei, decolorarea irisului etc.

IRÍTĂ, irite, s. f. Inflamație a irisului, care se manifestă prin dureri locale, imposibilitate de a suporta lumina, prin contracția pupilei, decolorarea irisului etc. – Din fr. iritis.

IRÍTĂ, irite, s. f. Inflamație a irisului, care se manifestă prin dureri locale, imposibilitate de a suporta lumina, prin contracția pupilei, decolorarea irisului etc. – Din fr. iritis.

irítă s. f., g.-d. art. irítei; pl. iríte

IRÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a irisului. [Cf. fr. iritis, it. irite].

arată toate definițiile

Intrare: irită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iri irita
plural irite iritele
genitiv-dativ singular irite iritei
plural irite iritelor
vocativ singular
plural
Intrare: irita
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) irita iritare iritat iritând singular plural
iri iritați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) irit (să) irit iritam iritai iritasem
a II-a (tu) iriți (să) iriți iritai iritași iritaseși
a III-a (el, ea) iri (să) irite irita irită iritase
plural I (noi) irităm (să) irităm iritam iritarăm iritaserăm, iritasem*
a II-a (voi) iritați (să) iritați iritați iritarăți iritaserăți, iritaseți*
a III-a (ei, ele) iri (să) irite iritau irita iritaseră
Intrare: ieriță
ieriță
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iriță irița
plural
genitiv-dativ singular irițe iriței
plural
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

irita

  • 1. A (se) enerva, a (se) înfuria.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: enerva înfuria mânia supăra 3 exemple
    exemple
    • Lasă-l... nu te mai irita. SLAVICI, O. I 389.
      surse: DLRLC
    • S-a iritat așa de grozav din ceartă, încît i-a venit un fel de-necăciune. CARAGIALE, P. 22.
      surse: DLRLC
    • Zgomotul îl irită peste măsură.
      surse: DLRLC
  • 2. A (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: inflama un exemplu
    exemple
    • Din cînd în cînd ridică ochii roșii Umflați și iritați de fum. CAMIL PETRESCU, V. 100.
      surse: DLRLC

etimologie: