16 definiții pentru inveterat
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
INVETERAT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Livr.; despre oameni) În care s-a înrădăcinat un anumit defect; (despre defecte, vicii etc.) înrădăcinat. [Var.: înveterat, -ă adj.] – Din fr. invétéré. Cf. lat. inveteratus, it. inveterato.
inveterat, ~ă a [At: CARAGIALE, N. S. 161 / V: în~ / Pl: ~ați, ~e / E: invetera] 1 (D. boli, obiceiuri, prejudecăți etc.) Înrădăcinat. 2 (D. oameni) Care a îmbătrânit practicând răul sau viciul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INVETERAT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Despre oameni) Învechit în rele, în vicii; (despre defecte, vicii etc.) învechit, înrădăcinat. [Var.: înveterat, -ă adj.] – Din fr. invétéré. Cf. lat. inveteratus, it. inveterato.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INVETERAT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Despre oameni) Învechit în rele, în vicii; (despre defecte, vicii etc.) învechit, înrădăcinat, incarnat. Sălciile bătrîne care se află în locurile acestea par vrăjitoare inveterate, lipsite de orice scrupul. BOGZA, C. O. 198. Am fost și voi fi totdeauna contra nepotismului... o bubă inveterată a societății noastre. CARAGIALE, S. N. 161. – Variantă: înveterat, -ă (CARAGIALE, O. VII 45) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INVETERAT, -Ă adj. Învechit (spec.) în rele, vicios, pervertit; (despre vicii, defecte etc.) înrădăcinat, încarnat. [Var. înveterat, -ă adj. / cf. fr. invétéré, lat. inveteratus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INVETERAT, -Ă adj. învechit în rele, vicios, pervertit. ◊ (despre vicii, defecte etc.) înrădăcinat, încarnat. (< fr. invétéré, lat. inveteratus, it. inveterato)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INVETERAT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane și manifestările lor) Care este într-un anumit fel (mai ales, negativ) de foarte mult timp. Un alcoolic ~. /<fr. invétéré, lat. inveteratus[1]
- Var. înveterat (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVETERAT, -Ă adj. v. inveterat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVETERAT, -Ă adj. v. inveterat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNVETERAT, -Ă adj. v. inveterat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înveterat, ~ă a vz inveterat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVETERAT, -Ă adj. v. inveterat.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
inveterat (vechi, împătimit) (livr.) adj. m., pl. inveterați; f. inveterată, pl. inveterate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
inveterat (vechi, împătimit) (livr.) adj. m., pl. inveterați; f. inveterată, pl. inveterate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inveterat (învechit) adj. m., pl. inveterați; f. sg. inveterată, pl. inveterate[1]
- Var. înveterat (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
inveterat («învechit»)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
INVETERAT adj. v. incorigibil, înrăit.[1]
- Var. înveterat (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
inveterat adj. v. INCORIGIBIL. ÎNRĂIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
inveterat, inveteratăadjectiv
- 1. (Despre oameni) În care s-a înrădăcinat un anumit defect. DEX '09 DLRLC DNsinonime: incorigibil pervertit vicios înrăit
- Sălciile bătrîne care se află în locurile acestea par vrăjitoare inveterate, lipsite de orice scrupul. BOGZA, C. O. 198. DLRLC
- 1.1. Despre defecte, vicii etc.: incarnat, înrădăcinat, învechit. DEX '09 DLRLC DNsinonime: incarnat înrădăcinat învechit
- Am fost și voi fi totdeauna contra nepotismului... o bubă inveterată a societății noastre. CARAGIALE, S. N. 161. DLRLC
-
-
etimologie:
- invétéré DEX '09 DEX '98 DN
- inveteratus DEX '09 DEX '98 DN
- inveterato DEX '09 DEX '98 MDN '00