Definiția cu ID-ul 914668:

INVETERÁT, -Ă, inveterați, -te, adj. (Despre oameni) Învechit în rele, în vicii; (despre defecte, vicii etc.) învechit, înrădăcinat, incarnat. Sălciile bătrîne care se află în locurile acestea par vrăjitoare inveterate, lipsite de orice scrupul. BOGZA, C. O. 198. Am fost și voi fi totdeauna contra nepotismului... o bubă inveterată a societății noastre. CARAGIALE, S. N. 161. – Variantă: înveterát, -ă (CARAGIALE, O. VII 45) adj.