2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTOXICÁRE, intoxicări, s. f. Acțiunea de a (se) intoxica și rezultatul ei; otrăvire. – V. intoxica.

INTOXICÁRE, intoxicări, s. f. Acțiunea de a (se) intoxica și rezultatul ei; otrăvire. – V. intoxica.

intoxicare sf [At: COD. PEN. R. P. R. 91 / Pl: ~cări / E: intoxica] 1 Introducere în organism a unor substanțe toxice Si: intoxicație (1), (pop) înveninare, otrăvire. 2 (Fam; rar) Plictisire peste măsură. 3 (Fam, rar) Agasare.

INTOXICÁRE, intoxicări, s. f. Acțiunea de a (se) intoxica și rezultatul ei; intoxicație. Angajaților care prestează munci legate de pericolul intoxicării li se vor da antidoturi. COD. M. 40.

INTOXICÁRE s.f. Faptul de a (se) intoxica; intoxicație. [< intoxica].

intoxicáre s. f. Dezinformare, influențare prin propagandă înșelătoare ◊ „Știm cu toții că a existat în fosta securitate un serviciu special de «intoxicare», de dezinformare.” R.lit. 8 XI 90 p. 2. ◊ „Este momentul în care propaganda – a se citi operația de intoxicare – trebuie să intre în joc.” Z. 11 IX 95 p. 3; v. și virus (cf. fr. intoxication; PR, DMC 1960; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

INTOXICÁ, intóxic, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) introduce în organism substanțe toxice care duc la otrăvirea lui; a (se) otrăvi. ♦ Fig. (Fam.) A (se) plictisi peste măsură; a agasa sau a fi agasat. – Din fr. intoxiquer, lat. intoxicare.

INTOXICÁ, intóxic, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) introduce în organism substanțe toxice care duc la otrăvirea lui; a (se) otrăvi. ♦ Fig. (Fam.) A (se) plictisi peste măsură; a agasa sau a fi agasat. – Din fr. intoxiquer, lat. intoxicare.

intoxica [At: SANDU-ALDEA, A. M. 111 / Pzi: ~oxic și (rar) ~chez / E: fr intoxiquer, lat intoxicare] 1-2 vtr A(-și) introduce în organism substanțe toxice Si: a (se) otrăvi, (pop) a (se) adăpa (12), a (se) învenina. 3-4 vtr (Fam; rar) A (se) plictisi peste măsură. 5 vt (Fam; rar) A agasa. 6 vr (Fam; rar) A fi agasat.

INTOXICÁ, intóxic, vb. I. Tranz. 1. A introduce într-un organism substanțe toxice; a otrăvi. (Refl.) S-a intoxicat cu bioxid de carbon. 2. Fig. (Familiar) A plictisi (pe cineva) peste măsură.

INTOXICÁ vb. I. tr., refl. 1. A(-și) introduce în organism substanțe toxice, a (se) otrăvi. 2. (Fig.; fam.) A (se) plictisi foarte tare. [P.i. intoxíc. / < fr. intoxiquer, cf. lat. in – în, gr. toxikon – otravă].

INTOXICÁ vb. I. tr., refl. 1. a(-și) introduce în organism substanțe toxice, a (se) otrăvi. 2. (fig.) a (se) plictisi foarte tare. II. tr. a influența în mod insidios spiritele pentru a le face sensibile la propagandă, a demoraliza. 2. deruta prin difuzarea de știri false. (< fr. /s’/intoxiquer, lat. intoxicare)

A INTOXICÁ intóxic tranz. 1) A face să se intoxice; a otrăvi. 2) fig. (persoane) A enerva cu insistență; a agasa. /<fr. intoxiquer, lat. intoxicare

A SE INTOXICÁ mă intóxic intranz. A-și supune (involuntar) organismul unei intoxicații; a se otrăvi. /<fr. intoxiquer, lat. intoxicare

*intóxic, a v. tr. (mlat. intóxico, -áre, d. lat. tóxicum, toxic). Înveninez, otrăvesc: Jidaniĭ intoxică poporu cu rachiŭ falsificat. – Și -chez, -chezĭ, -chează, -căm ș. a. V. hîlbe.

*intoxicațiúne f. (d. intoxic). Acțiunea de a intoxica: asfixia pin acid carbonic e o intoxicațiune. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intoxicáre s. f., g.-d. art. intoxicắrii; pl. intoxicắri

intoxicáre s. f., g.-d. art. intoxicării; pl. intoxicări

intoxicá (a ~) vb., ind. prez. 3 intóxică

intoxicá vb., ind. prez. 1 sg. intóxic, 3 sg. și pl. intóxică


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: intoxicare
intoxicare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intoxicare
  • intoxicarea
plural
  • intoxicări
  • intoxicările
genitiv-dativ singular
  • intoxicări
  • intoxicării
plural
  • intoxicări
  • intoxicărilor
vocativ singular
plural
Intrare: intoxica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intoxica
  • intoxicare
  • intoxicat
  • intoxicatu‑
  • intoxicând
  • intoxicându‑
singular plural
  • intoxică
  • intoxicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intoxic
(să)
  • intoxic
  • intoxicam
  • intoxicai
  • intoxicasem
a II-a (tu)
  • intoxici
(să)
  • intoxici
  • intoxicai
  • intoxicași
  • intoxicaseși
a III-a (el, ea)
  • intoxică
(să)
  • intoxice
  • intoxica
  • intoxică
  • intoxicase
plural I (noi)
  • intoxicăm
(să)
  • intoxicăm
  • intoxicam
  • intoxicarăm
  • intoxicaserăm
  • intoxicasem
a II-a (voi)
  • intoxicați
(să)
  • intoxicați
  • intoxicați
  • intoxicarăți
  • intoxicaserăți
  • intoxicaseți
a III-a (ei, ele)
  • intoxică
(să)
  • intoxice
  • intoxicau
  • intoxica
  • intoxicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

intoxicare

etimologie:

  • vezi intoxica
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

intoxica

  • 1. A(-și) introduce în organism substanțe toxice care duc la otrăvirea lui; a (se) otrăvi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: otrăvi antonime: dezintoxica attach_file un exemplu
    exemple
    • S-a intoxicat cu bioxid de carbon.
      surse: DLRLC
  • 2. A influența în mod insidios spiritele pentru a le face sensibile la propagandă.
    surse: MDN '00 sinonime: demoraliza
  • 3. A deruta prin difuzarea de știri false.
    surse: MDN '00

etimologie: