opțiuni
  • info

8 definiții pentru otrăvire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OTRĂVIRE, otrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) otrăvi și rezultatul ei; otrăvit1. – V. otrăvi.

OTRĂVIRE, otrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) otrăvi și rezultatul ei; otrăvit1. – V. otrăvi.

otrăvire sf [At: ȘINCAI, HR. I, 126/4 / Pl: ~ri / E: otrăvi] 1 Intoxicație cu otravă Si: otrăvit1 (1), otrăvitură (1). 2-3 (Sin)ucidere cu otravă Si: otrăvit1 (2-3), otrăvitură (2-3). 4 (Fig) Supărare. 5 (Fig) Înveninare.

OTRĂVIRE s. f. Acțiunea de a (se) otrăvi și rezultatul ei; ucidere cu otravă (1); (fig.) corupere pervertire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

otrăvire (desp. o-tră-) s. f., g.-d. art. otrăvirii; pl. otrăviri

otrăvire (o-tră-) s. f., g.-d. art. otrăvirii; pl. otrăviri

otrăvire s. f. (sil. -tră-), g.-d. art. otrăvirii; pl. otrăviri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OTRĂVIRE s. 1. înveninare. 2. intoxicare, intoxicație, otrăvit.

OTRĂVIRE s. 1. înveninare. 2. intoxicare, intoxicație, otrăvit.

Intrare: otrăvire
otrăvire substantiv feminin
  • silabație: o-tră- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrăvire
  • otrăvirea
plural
  • otrăviri
  • otrăvirile
genitiv-dativ singular
  • otrăviri
  • otrăvirii
plural
  • otrăviri
  • otrăvirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

otrăvire, otrăvirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi otrăvi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.