2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSTALÁT, -Ă, instalați, -te, adj. 1. (Despre mașini, aparate, instalații etc.) Așezat, montat, fixat. 2. (Despre persoane) Stabilit într-un loc. ♦ Pus într-un post de răspundere. – V. instala.

INSTALÁT, -Ă, instalați, -te, adj. 1. (Despre mașini, aparate, instalații etc.) Așezat, montat, fixat. 2. (Despre persoane) Stabilit într-un loc. ♦ Pus într-un post de răspundere. – V. instala.

instalat2, ~ă a [At: GHICA, S. 110 / Pl: ~ați, ~e / E: instala] 1 Învestit într-o funcție. 2 Mutat într-o locuință. 3 (Teh; d. mașini, aparate, instalații) Montat.

instalat1 sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: instala] 1-4 Instalare (1-4).

INSTALÁ, instalez, vb. I. 1. Tranz. A monta, a așeza o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc. 2. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) stabili într-un loc. 3. Tranz. A pune pe cineva (cu oarecare solemnitate) într-un post de răspundere. – Din fr. installer.

INSTALÁ, instalez, vb. I. 1. Tranz. A monta, a așeza o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc. 2. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) stabili într-un loc. 3. Tranz. A pune pe cineva (cu oarecare solemnitate) într-un post de răspundere. – Din fr. installer.

instala [At: IORGA, L. I, 533 / Pzi: ~lez / E: fr installer, it installare] 1 vt A pune pe cineva (cu o oarecare solemnitate) într-un post de răspundere Si: (înv) a instălui (1) Cf înscăuna. 2-3 vtr A (se) stabili într-un loc Si: (înv) a instălui (2). 4 vr A se așeza comod pe un scaun Si: (înv) a instălui (3). 5 vt (Teh; șfg) A monta o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc. Si: (înv) a instălui (4).

INSTALÁ, instalez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a aranja, a monta (un instrument, o mașină sau o aparatură tehnică). A instala un robinet.Își instalase o baie cu duș. C. PETRESCU, Î. I 8. 2. Refl. (Despre persoane) A se plasa, a se așeza, a se stabili (amenajîndu-și locuința) într-un loc. Rubedeniile și cunoscuții gazdei la care se instalează... îi îngăduie să ia contact cu mediul mic-burghez al funcționărimii mărunte. V. ROM. noiembrie 1953, 300. Se auzi scîrțîitul băncii de lemn. Streinul se instalase la locul său, hotărît, precum spunea, să aștepte. C. PETRESCU, A. 279. Nu vrei să te ocupi puțin de Raul, să-i dea o cameră, să se instaleze? REBREANU, R. I 157. ◊ Tranz. Și-a instalat familia la țară. 3. Tranz. A așeza cu oarecare solemnitate pe cineva nou numit, într-un post de răspundere.

INSTALÁ vb. I. 1. tr. A așeza, a monta o mașină, aparate etc. 2. refl. A se așeza, a se stabili într-un loc. 3. tr. A pune cu oarecare solemnitate pe cineva într-o funcție, într-o demnitate. [< fr. installer, it. installare].

INSTALÁ vb. I. tr. 1. a așeza, a monta o mașină, aparate etc. 2. a pune cu oarecare solemnitate pe cineva într-o funcție, într-un post de răspundere. II. refl. a se stabili într-o locuință, localitate. ◊ (fam.) a se așeza comod, confortabil. (< fr. installer)

A SE INSTALÁ mă ~éz intranz. 1) (despre persoane) A se așeza într-un loc determinat sau într-un mod specific. 2) A se stabili pe un loc un timp oarecare. /<fr. installer, lat. installare

A INSTALÁ ~éz tranz. 1) (mașini, aparate tehnice etc.) A așeza la locul destinat (fixând toate piesele) pentru a funcționa; a monta. 2) (persoane) A pune (oficial) într-o funcție. 3) (persoane) A face să se instaleze. /<fr. installer, lat. installare

instalà v. l. a pune în posesiunea unui loc, a unei funcțiuni; 2. a stabili într’un loc: a instala o pompă.

*instaléz v. tr. (fr. installer, mlat. și it. installare. V. stal). Așez solemn în funcțiunea luĭ: a instala un episcop. Așez, pun pe cineva să locuĭască undeva: a instala un elev într’un internat. Fac, aduc, așez: a instala un conduct de apă în casă. V. refl. Mă stabilesc, mă așez ca să locuĭesc. Îmĭ ĭaŭ locuință și-mĭ daŭ aere de proprietar: uĭte-te cum se instalează parvenitu!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

instalá (a ~) vb., ind. prez. 3 instaleáză

instalá vb., ind. prez. 1 sg. instaléz, 3 sg. și pl. instaleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INSTALÁT adj. așezat, întins, (înv. și reg.) tins. (Tabără ~; cort ~.)

INSTALAT adj. așezat, întins, (înv. și reg.) tins. (Tabără ~; cort ~.)

INSTALÁ vb. 1. v. stabili. 2. a trage. (La ce hotel te-ai ~?) 3. a (se) așeza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ în fața ușii.) 4. v. monta.

INSTALA vb. 1. a se așeza, a se fixa, a se opri, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se sălășlui, (înv. și reg.) a se sălășui, (înv.) a se sădi, a se stăvi. (S-au ~ în acele cîmpii mănoase.) 2. a trage. (La ce hotel te-ai ~?) 3. a (se) așeza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ în fața ușii.) 4. a monta. (A ~ un utilaj.)

Intrare: instalat
instalat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instalat
  • instalatul
  • instalatu‑
  • instala
  • instalata
plural
  • instalați
  • instalații
  • instalate
  • instalatele
genitiv-dativ singular
  • instalat
  • instalatului
  • instalate
  • instalatei
plural
  • instalați
  • instalaților
  • instalate
  • instalatelor
vocativ singular
plural
Intrare: instala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • instala
  • instalare
  • instalat
  • instalatu‑
  • instalând
  • instalându‑
singular plural
  • instalea
  • instalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • instalez
(să)
  • instalez
  • instalam
  • instalai
  • instalasem
a II-a (tu)
  • instalezi
(să)
  • instalezi
  • instalai
  • instalași
  • instalaseși
a III-a (el, ea)
  • instalea
(să)
  • instaleze
  • instala
  • instală
  • instalase
plural I (noi)
  • instalăm
(să)
  • instalăm
  • instalam
  • instalarăm
  • instalaserăm
  • instalasem
a II-a (voi)
  • instalați
(să)
  • instalați
  • instalați
  • instalarăți
  • instalaserăți
  • instalaseți
a III-a (ei, ele)
  • instalea
(să)
  • instaleze
  • instalau
  • instala
  • instalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

instalat

  • 1. Despre mașini, aparate, instalații etc.:
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: așezat fixat montat
  • 2. (Despre persoane) Stabilit într-un loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: stabilit (adj.)
  • 3. Pus într-un post de răspundere.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pus (punere)

etimologie:

  • vezi instala
    surse: DEX '98 DEX '09

instala

  • 1. tranzitiv A monta, a așeza o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: așeza monta (tehn.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • A instala un robinet.
      surse: DLRLC
    • Își instalase o baie cu duș. C. PETRESCU, Î. I 8.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) așeza, a (se) stabili într-un loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 4 exemple
    exemple
    • Rubedeniile și cunoscuții gazdei la care se instalează... îi îngăduie să ia contact cu mediul mic-burghez al funcționărimii mărunte. V. ROM. noiembrie 1953, 300.
      surse: DLRLC
    • Se auzi scîrțîitul băncii de lemn. Streinul se instalase la locul său, hotărît, precum spunea, să aștepte. C. PETRESCU, A. 279.
      surse: DLRLC
    • Nu vrei să te ocupi puțin de Raul, să-i dea o cameră, să se instaleze? REBREANU, R. I 157.
      surse: DLRLC
    • Și-a instalat familia la țară.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A pune pe cineva (cu oarecare solemnitate) într-un post de răspundere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: