5 definiții pentru stabilit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STABILÍT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.

STABILÍT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.

STABILÍT s.n. Material în formă de plăci confecționate prin presare, care se folosește pentru izolări termice și fonice sau pentru construirea de pereți despărțitori. [Nume comercial].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stabilít s. n., pl. stabilíturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STABILÍT adj. 1. v. consfințit. 2. v. anumit. 3. v. determinat.

STABILIT adj. 1. consacrat, consfințit, fixat, statornicit. (Un obicei ~.) 2. anumit, cunoscut, determinat, fixat, hotărît, precizat, rînduit, specificat, statornicit. (La o dată ~.)

Intrare: stabilit
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stabilit
  • stabilitul
  • stabilitu‑
  • stabili
  • stabilita
plural
  • stabiliți
  • stabiliții
  • stabilite
  • stabilitele
genitiv-dativ singular
  • stabilit
  • stabilitului
  • stabilite
  • stabilitei
plural
  • stabiliți
  • stabiliților
  • stabilite
  • stabilitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)