5 definiții pentru stabilit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STABILIT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.
STABILIT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
stabilit2, ~ă a [At: CONTA, O. F. 124 / V: (îvr) stăb~ / Pl: ~iți, ~e / E: stabili] 1 (D. oameni sau d. populații) Care a rămas (definitiv) într-un loc, considerându-l domiciliu stabil (4) (și amenajându-și acolo locuința) Si: așezat2 (2), fixat2 (3), instalat, oprit, (înv) statornicit. 2 Care a fost arătat în mod limpede, precis, categoric, exact Si: definit2 (3), delimitat2, precizat, (înv) mărginit. 3 Care a constituit soluția definitivă în legătură cu ceea ce trebuie să se întreprindă, să se îndeplinească etc. Si: fixat2 (4), hotărât2 (8), rânduit, (pop) sorocit, (înv) așezat2 (2), însemnat, judecat, legat, orânduit. 4 Determinat2 (1). 5 În favoarea căruia au fost aduse argumente, dovezi etc. Si: arătat2 (1), atestat2 (3), demonstrat2 (1), dovedit (1), probat, susținut. 6 (Liv; pex) Descoperit2 (7). 7 Realizat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stăbilit, ~ă sf vz stabilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STABILIT adj. 1. v. consfințit. 2. v. anumit. 3. v. determinat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STABILIT adj. 1. consacrat, consfințit, fixat, statornicit. (Un obicei ~.) 2. anumit, cunoscut, determinat, fixat, hotărît, precizat, rînduit, specificat, statornicit. (La o dată ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
stabilit, stabilităadjectiv
- 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. DEX '98 DEX '09
- 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. DEX '09
etimologie:
- stabili DEX '98 DEX '09