4 definiții pentru stabilit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STABILÍT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.

STABILÍT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili.

stabilit2, ~ă a [At: CONTA, O. F. 124 / V: (îvr) stăb~ / Pl: ~iți, ~e / E: stabili] 1 (D. oameni sau d. populații) Care a rămas (definitiv) într-un loc, considerându-l domiciliu stabil (4) (și amenajându-și acolo locuința) Si: așezat2 (2), fixat2 (3), instalat, oprit, (înv) statornicit. 2 Care a fost arătat în mod limpede, precis, categoric, exact Si: definit2 (3), delimitat2, precizat, (înv) mărginit. 3 Care a constituit soluția definitivă în legătură cu ceea ce trebuie să se întreprindă, să se îndeplinească etc. Si: fixat2 (4), hotărât2 (8), rânduit, (pop) sorocit, (înv) așezat2 (2), însemnat, judecat, legat, orânduit. 4 Determinat2 (1). 5 În favoarea căruia au fost aduse argumente, dovezi etc. Si: arătat2 (1), atestat2 (3), demonstrat2 (1), dovedit (1), probat, susținut. 6 (Liv; pex) Descoperit2 (7). 7 Realizat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STABILÍT adj. 1. v. consfințit. 2. v. anumit. 3. v. determinat.

STABILIT adj. 1. consacrat, consfințit, fixat, statornicit. (Un obicei ~.) 2. anumit, cunoscut, determinat, fixat, hotărît, precizat, rînduit, specificat, statornicit. (La o dată ~.)

Intrare: stabilit (adj.)
stabilit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stabilit
  • stabilitul
  • stabilitu‑
  • stabili
  • stabilita
plural
  • stabiliți
  • stabiliții
  • stabilite
  • stabilitele
genitiv-dativ singular
  • stabilit
  • stabilitului
  • stabilite
  • stabilitei
plural
  • stabiliți
  • stabiliților
  • stabilite
  • stabilitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stabilit (adj.)

  • 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • vezi stabili
    surse: DEX '98 DEX '09